noiembrie 2009
Când am de făcut un interviu cu un muzician cu care să nu fi desfăşurat deja conversaţii miezoase şi (aproape) nesfârşite la nivel imaginar, mă scufund în muzica acestuia, sperând ca de acolo să sară, ca un spontan iepure de câmp, inspiraţia. Fac asta în spaţiul de tranzit care este biroul meu, cu YouTube sau CD-urile de acasă pe post de combustibil. Şi le consum. Le pun pe repeat, cum zicea un hit românesc de acum câţiva ani. Când sunt intoxicat sonor, de regulă am cam o pagină de întrebări. Câteva de tatonare, câteva cu posibilitatea de a fi îmbunătăţite în dialog, câteva de bun simţ şi interes pur şi... câteva de artilerie grea, care să smulgă, într-adevăr, ceva de la personajul din faţă. Surpriză, de ce nu?

Ei bine, cu Giovanni Antonini nu a fost aşa. M-am dus la întâlnirea cu fondatorul ansamblului Il Giardino Armonico hotărât nu să îl dau pe spate, dar măcar să îl ţin departe de un interviu rutinier. Aveam de gând să împletesc muzica barocului italian cu artele şi ideile acelui timp, ca să mă ţin şi pe mine într-o zonă mai confortabilă. Aveam şi un fir roşu. Din când în când ţin la el.

Într-o cabină de la Ateneu în care am încercat să creăm un clar-obscur caravaggesc şi în care am jinduit continuu după aerul condiţionat (nu se poate, se aude brum-ul pe sunet), conversaţia cu Giovanni Antonini a fost corectă. Plină de informaţie, cu toate răspunsurile venite prompt, amabil, fără nicio clipire la micuţele mele poticneli de italiană. E un interviu foarte concentrat, dens, pe care cred că... l-aş fi putut face mai bine. M-am şi uitat în foaie de enervant de multe ori. El, politicos fără fisură, cu o simplitate nefăcută, de parcă nu ar fi fost dirijorul celui mai bine vândut album de muzică clasică al acestei toamne (Sacrificium al Ceciliei Bartoli). Mi-a urmat firul conştiincios, dar mi se pare că, din roşu cum îl vedeam eu mental, a ieşit un roz alburiu. Aşadar, ochii şi urechile la el şi treceţi redactorul în clar-obscur săptămâna aceasta...

TVR Cultural, Joi, 5 noiembrie 2009, ora 22:30 / Duminică, 8 noiembrie 2009, ora 10:35

[email protected].

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus