Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici muzică  Sageata  Stagiunea concertistică 2009

Concerte anticriză


Oltea Şerban-Pârâu

TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Festivalul Enescu şi concertele susţinute de Romanian Piano Trio în majoritatea oraşelor din România se numără printre plusurile anului 2009, în materie de muzică bună. Festivalul Enescu a însemnat: bilete în valoare de 1.160.000 lei, 175 de evenimente la care au participat peste 1.800 de artişti străini şi peste 1.300 de artişti români...

Amploarea pe care a atins-o Festivalul Enescu în 2009 era de neimaginat în urmă cu 20 de ani. Au putut fi văzute la Bucureşti, dar la o scară mai mică şi în ţară, zeci de orchestre europene fabuloase, în fruntea cărora descopeream uneori muzicieni români.

Liviu Prunaru este concertmaestrul Concertgebouw Amsterdam - cea mai bună orchestră din lume la acest moment, Bogdan Zvorişteanu este concertmaestrul orchestrei Suisse Romande, Lorenz Năsturică Hershcowici conducea la Bucureşti, din dubla postură de concertmaestru şi dirijor, Orchestra de cameră din München, la Maggio Musicale Fiorentino concertmaestru a fost la Bucureşti un violonist originar din Cluj, Ladislau Horvath.


Atmosfera de festival

Cifrele impresionante furnizate de organizatori nu pot fi suficient de sugestive, dacă nu aţi fost niciodată în sălile de concert ale festivalului, pentru a simţi atmosfera şi pentru a face parte din acel public special de muzică clasică, pe care îl întâlnim numai la Enescu şi, poate, la concertele Romanian Piano Trio.

Este un public proaspăt, aplaudând uneori între părţile concertelor (dar autoeducându-se până la final), un public entuziast, care ne face periodic să credem într-un posibil reviriment al spectatorilor muzicii clasice în România. Dimensiunile de eveniment ale festivalului, tipul de promovare, vânzările de bilete online, toate acestea combinate cu posibilităţile mai modeste ale stagiunilor oficiale de a invita dirijori şi solişti importanţi justifică, dar nu scuză, prezenţa acestui public doar la festival.

Un alt motiv de optimism, dacă ţinem să privim astfel, este publicul evenimentelor cu impact naţional sau măcar depăşind graniţele Bucureştiului. Este vorba despre spectatori avizi de eveniment, de spectacol, între care pot fi identificaţi şi cei dornici de muzică clasică, pentru care prezenţa Orchestrei Naţionale de Tineret sau a unui trio cameral poate reprezenta o atracţie.


Miracolul muzicii în provincie

Bucureştiul nu este singurul centru muzical al României, iar iniţiative remarcabile există şi în alte oraşe. O problemă de vizibilitate reală rămâne, totuşi, aceasta favorizând evenimentele muzicale ce au ca punct de plecare Capitala.

Totuşi, anvergura naţională a unor iniţiative poate genera schimbări de mentalitate. Braşov, Oradea, Piteşti, Sighişoara, Reghin, Târgu-Mureş, Baia Mare, Cluj-Napoca, Sibiu, Timişoara, Lugoj, Bacău, Iaşi, Bucureşti au fost reperele celui de-al doilea Turneu Stradivarius susţinut de Alexandru Tomescu şi Horia Mihail în primăvara anului 2009, un turneu cu totul deosebit prin cauza umanitară căreia i-a fost dedicat, şi anume campania de strângere de fonduri pentru ridicarea Centrului Social şi de Reabilitare al Asociaţiei Nevăzătorilor din România.

Alexandru Tomescu îşi asumă, alături de Horia Mihail (cărora li se alătură, în Romanian Piano Trio, şi Răzvan Suma - turneele lor Music On desfăşurându-se toamna şi în 2009) un tip de misionariat cultural pe care cred că ar trebui să-l facă mai mulţi exponenţi ai generaţiei lor.

În afara acestor două iniţiative pornite de la noţiunea de finanţare privată, festivalurile de muzică clasică susţinute din bani publici, mai ales cele petrecute în provincie, au reprezentat în 2009 un miracol, unul dintre acestea fiind Festivalul Internaţional "Enescu şi muzica lumii" - ediţia a X-a, de la Sinaia, iniţiat de violoncelistul Marin Cazacu şi cuprinzând nu mai puţin de 18 concerte şi recitaluri în 12 zile, petrecute pe întreaga Vale a Prahovei.

Punctul-cheie al acestei manifestări a fost constituirea Orchestrei Naţionale de Tineret, condusă de Cristian Mandeal, un tip de organism artistic colectiv, reprezentând chintesenţa optimismului şi care ne face să încheiem într-un ton pozitiv.



 Toate articolele despre Stagiunea concertistică 2009


0 comentarii

Resurse

 Alte articole de Oltea Şerban-Pârâu


Alte articole

 Frânturi de sacralitate - Oratoriul Paulus de Felix Mendelssohn-Bartholdy, Marcel Frandeş
 Tendinţe de sincronizare, Oltea Şerban-Pârâu
 Simfonia Clopotele de Serghei Rahmaninov, Marcel Frandeş
 Un an muzical cât două decenii?, Oltea Şerban-Pârâu
 Am cravata mea..., Carmen Muşat-Coman
 Toate articolele despre Stagiunea concertistică 2009


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer