Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici film  Sageata  Muzica în film

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Bookmarks@RO.soundtracks


Marian Rădulescu

ianuarie 2010
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Ante-1990, filmul românesc avea meşterii săi muzicieni, care se nevoiau să definească şi să îmbogăţească personajul dramatic numit Muzică - element care, împreună cu dialogurile şi zgomotele alcătuiesc soundtrack-ul unui film. Nepopularizată în România (decât accidental) prin disc sau radio, muzica de film a fost adesea un fel de Cenuşăreasă. Dar coloanele sonore din filmele româneşti (cu muzici simfonice sau uşoare, jazz sau de estradă, electronice sau experimentale) nu sufereau numai datorită inexistenţei unei industrii muzicale puternice de profil. Foarte des lăsa de dorit şi concepţia estetică a mixajului, la care se adăuga şi echipamentul defectuos - în monofonie - din majoritatea sălilor de cinema.

Erau vremuri când - în sunet, ca şi în imagine - se făcea o recreare polifonică a realităţii. Filmul minimalist de buget redus (aşadar indiferent faţă de personajul Muzică) fusese, până la generaţia 2000, doar o modalitate - între altele - de expresie filmică. Existau un Lucian Pintilie, un Mircea Daneliuc, un Alexandru Tatos sau o Ada Pistiner care, în filmele lor, foloseau fie - discret - ilustraţia muzicală, fie o muzică minimalistă, mai mult sau mai puţin de "umplutură". Dar mai erau şi alţii, care investeau cu drepturi egale toate componentele discursului filmic - inclusiv muzica.

Cu toate condiţiile precare există - în cinematograful românesc din "anii ăia" - destule muzici de film care sunt valabile nu doar în contextul filmului. Activitatea de restituire a filmelor reprezentative din patrimoniul naţional (prin unele jurnale sau reviste), programarea lor la televiziune sau în circuitul de cinemateci şi - de ce nu - vremurile mai norocoase, când coloanele sonore ale filmelor româneşti - masterizate şi îmbunătăţite tehnic, pe cât se poate - se vor găsi în magazinele de specialitate - sunt tot atâtea prilejuri de (re)descoperire a muzicilor din filmele româneşti. Care ar fi aceste coloane sonore şi aceşti muzicieni? Lista de mai jos - filmele alese, în ansamblul lor, sunt eterogene valoric - nu e nici pe departe exhaustivă:

Sageata Paul Constantinescu (O noapte furtunoasă şi Moara cu noroc)
Sageata Tiberiu Olah (Meandre, Răscoala, Mihai Viteazul, Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte, Printre colinele verzi, Dincolo de nisipuri, Trecătoarele iubiri, Pe aici nu se trece, Osânda)
Sageata Anatol Vieru (Când primăvara e fierbinte, Felix şi Otilia, 100 lei, Iacob)
Sageata Theodor Grigoriu (Pădurea spânzuraţilor)
Sageata Dan Andrei Aldea şi Dorin Liviu Zaharia (Nunta de piatră şi Duhul aurului)
Sageata Cornelia Tăutu (Zidul, Acţiunea "Autobuzul", Din nou împreună, Imposibila iubire, Moromeţii)
Sageata Radu Şerban (Bariera, Ilustrate cu flori de câmp, Prin cenuşa imperiului)
Sageata Richard Oschanitzsky (Cu mâinile curate, Ciprian Porumbescu, Cantemir)
Sageata Radu Goldiş (Zile fierbinţi, Accident)
Sageata George Grigoriu (Actorul şi sălbaticii)
Sageata Temistocle Popa (Veronica, Ma-ma)
Sageata Lucian Meţianu (Cursa, Ochi de urs, Fructe de pădure)
Sageata Marius Ţeicu (Angela merge mai departe, Zâmbet de soare)
Sageata Anton Şuteu (Ultima frontieră a morţii, Buletin de Bucureşti)
Sageata Vasile Şirli (Melodii la Costineşti, Glissando, Un echipaj pentru Singapore)
Sageata Florin Bogardo (Bună seara, Irina, Declaraţie de dragoste, Liceenii)
Sageata Adrian Enescu (7 zile, Tănase Scatiu, seria Ardelenilor, Septembrie, Bietul Ioanide, Concurs, Semnul şarpelui, Sfîrşitul nopţii, Faleze de nisip, Dreptate în lanţuri, Adela, Pas în doi, Ringul, Mircea, Rezervă la start, Umbrele soarelui, Noi cei din linia întâi)

Post-1990, personajul Muzică a început să piardă teren - în raport cu "zgomotul şi furia" - în filmul românesc (cine are urechi de auzit, să asculte sonorităţile grave, melancolice sau country-parodice din: Hotel de lux, Somnul insulei, Şobolanii roşii, Rămânerea, Undeva în est sau, mai recent, Amintiri din Epoca de Aur - Episodul 1). Realitatea - potrivit noilor canoane - nu se mai recreează (acustic, vizual), ci este adesea "fotografiată" brut, minimalist. Se caută mai cu seamă acele forme de radicalism moral, ce dezvăluie tot ce e rău şi urât în noi. Într-un fel, e explicabil: prea fuseserăm obligaţi să zugrăvim totul în roz (edulcorarea realismului socialist). Dar există şi semne de reînnodare - în privinţa concepţiei coloanei sonore, la standarde tehnice net superioare însă - cu tradiţia anterioară momentului 1990: Nae Caranfil (E pericoloso sporgersi, Restul e tăcere).

În toate cazurile de mai sus (şi în altele, nenumite aici) avem de a face cu o muzică dintr-aceea care "ne gâdilă urechile într-un mod plăcut". Prin ce minune pătrunde ea în sufletul oamenilor? Cum se transformă acele combinaţii de sunete şi zgomote în armonii, ce anume face ca ele să devină o sursă de desfătare pentru sufletul omenesc? Cui aduc ele vreun folos? Dacă la primele două întrebări este cu neputinţă a oferi o explicaţie, la ultima întrebare pare mai uşor de găsit un răspuns: celor cu sensibilitate muzicală, dornici să desluşească tainele acestei lumi de "ultraviolete", pe care doar urechea le poate percepe. Lor, mai ales lor se cuvine a le vesti că merită, chiar merită, să (re)asculte fără idei preconcepute acest limbaj dincolo de cuvinte şi imagini din filmele româneşti mai sus pomenite (filme diverse ca tipologie, ca sound) şi nu numai.



 Toate articolele despre Muzica în film


1 comentariu

  • Intr-adevar Cenusareasa
    Soundtracks, 31.01.2011, 22:30

    Ma uitam la ce inseamna muzica de film peste ocean si cand vezi ca numai albumul cu muzica din Forest Gump are cateva milioane de exemplare vandute la care se adauga: difuzari la radio, la tv sau prezenta in online, incepi sa realizezi anvergura acestui gen muzical. Nu poate decat sa ma bucure aducerea in atentie a unui segment de muzica fabulos si absolut surprinzatoare interviurile cu regizorii romani despre muzica de cadru. In cazul unor bugete generoase cred ca s-ar investi mai mult si in muzica de film, iar pe de alta parte cred ca si compozitorii romani ar prefera sa fie presati de timp, decat sa-si tina partiturile in sertare fara ca acestea sa prinda glas. Cred ca muzica poate completa o scena sau mai bine zis poate imbogati o scena de film cu nuante pe care camera de filmat, singura, nu le poate cuprinde, pentru ca fizic (timp si spatiu) nu este posibil sa aduci privitorului atatea informatii numai pe canalul vizual.
    Vi s-a intamplat vreodata sa auziti cateva sunete si imediat sa va vina pofta de a revedea un film? Vi s-a intamplat sa auziti cateva sunete si sa va vina sa zambiti, sa va intristati, sa plangeti pentru ca v-ati amintit o scena dintr-un film? Este o alta functie a muzicii de film, de a da unui film o anumita durabilitate ca sa nu spun eternitate, de a-i inlatura acele valente, meritate sau nemeritate, de guma de mestecat. Altfel spus muzica poate spori puterea de seductie a unui film, chiar mai mult decat o sporeste obtinerea unui premiu prestigios sau o campanie de publicitate foarte costisitoare.



Resurse

 Alte articole de Marian Rădulescu


Alte articole

 O mini-antologie în 2 CD-uri a muzicii româneşti de film, Marian Rădulescu
 O privire generală asupra destinului compozitorilor de muzică de film - Portret Bernard Herrmann, Carmen Diaconu
 Muzica în filmele lui Wim Wenders, Roxana Coţovanu
 Regizorii români despre muzica de film (IV), Gabriela Filippi, un interviu cu Cătălin Mitulescu, Corneliu Porumboiu
 Regizorii români despre muzica de film (III), Gabriela Filippi, un interviu cu Cristi Puiu, Adrian Sitaru, Radu Muntean
 Toate articolele despre Muzica în film


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer