Observator Cultural / februarie 2010
Viorel Mărginean - natură, fabulă şi ritual


Joi, 28 ianuarie 2010, Galeria ArtSociety a invitat publicul la vernisajul expoziţiei retrospective Viorel Mărginean. Născut în 1933 în Cenade, Alba, artistul a absolvit Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu în 1959, la clasa profesorului Ioan Marşic. Au urmat numeroase expoziţii în ţară şi străinătate, lucrările sale fiind achiziţionate în diverse muzee şi colecţii din întreaga lume. Opera îi este, de altfel, răsplătită cu multiple premii şi distincţii, naţionale şi internaţionale. La deschiderea Bienalei de la Paris din 1967, lucrările lui Mărginean i-au atras atenţia (spre exemplu) lui André Malraux. Din vasta sa biografie, reţinem faptul că, din 1960 pînă la numirea în funcţia de ministru al Culturii (1995-1996), Viorel Mărginean a deţinut diverse alte funcţii legate nemijlocit de artele plastice. Este membru de onoare al Academiei Române din 2006. Conchidem amintind propunerea, de către artist, a unui program naţional pe 200 de ani, pentru amenajarea urbanistică a Bucureştiului.

Creaţia lui Viorel Mărginean poartă amprenta întregii sale vieţi, în special a copilăriei, a ţinuturilor natale şi a naturii cunoscute prin experienţă nemijlocită. Acest filon a fost exploatat, în ultimele decenii, prin prisma unor viziuni fantastice. Fabula, ritmul muzical sau cel al anotimpurilor, cotidianul evaluat ca manifestare a magiei (pe alte rute decît cele ale lui Chagall, mult mai lirice), zborul sînt doar cîteva elemente definitorii ale picturii semnate de artist. Acesta, într-o manieră à la Caravaggio, s-a autodefinit astfel: "Sînt discipolul unui singur şi mare maestru - realitatea. N-o imit şi nici nu mă îndepărtez de ea. Mă plasez numai la o distanţă convenabilă, unde nu pot fi tutelat, dar de unde nu pot tutela nimic în chip arbitrar. Natura îmi apare în acelaşi timp nouă şi veche, schimbătoare doar atît cît să ne mîngîiem cu părerea că eternitatea nu presupune un vid absolut, ci, aidoma vieţii, mişcare, vibraţie sensibilă a anilor şi locurilor".

Cînd pictează, Viorel Mărginean săvîrşeşte un ritual, consacră, prin tuşa penelului, lumea pe care o priveşte. Remarcăm efortul întreprins de ArtSociety, care, împreună cu Contemporary Point, sub egida Artmark, promovează atît arta tradiţională, cît şi pe cea contemporană, în încercarea salutară de creare a unei pieţe coerente, construite pe criterii valorice.


Zidul - Crescînd în spatele Cortinei de Fier

Joi, 4 februarie 2010, a avut loc la UNAgaleria vernisajul expoziţiei: The Wall - Growing Up Behind the Iron Curtain, o variantă vizuală a cărţii omonime (The Wall) a artistului şi scriitorului ceh Petr Sis. Expoziţia este alcătuită din 10 vitrine care vorbesc despre copilăria şi adolescenţa artistului în spaţiul închis al Cortinei de Fier. Povestea se referă la "cutia sovietică", aşa cum a fost ilustrată de către Sis în caietul cu schiţe din şcoală, de la ora de gramatică, sau din cele din Marea Britanie şi Suedia. Fiecărui mărunţiş i s-au anexat / aplicat adeverinţe şi ştampile speciale, care ironizează birocraţia comunistă şi serviciile de "culegere de informaţii" despre fiecare cetăţean.

Obiectele selectate arată, împreună cu diverse texte din cotidianele vremii, etapele formării şi dezvoltării lui Petr Sis. Povestea este benignă, surprinzător de detaşată şi are accente ironic umoristice. Atmosfera confesiunii vizuale pare desprinsă din filmele lui Milos Forman, din proza lui Karel Capek, Jaroslav Hasek, Milan Kundera... O posibilă axă ar fi Balul pompierilor, Război cu salamandrele, Despre bravul soldat Svejk, Valsul de adio. Toate acestea într-un montaj captivant, într-o structură ce invită la a fi completată cu variantele tuturor celor care au trăit experienţe similare. Dacă cititorul român se întreabă ce motiv(e) ar avea pentru a vizita o astfel de expoziţie, menţionăm faptul că Petr Sis, în afară de faptul că a scris, pînă în prezent, opt cărţi, a semnat cîteva mii de desene în ultimii douăzeci şi cinci de ani în Time Magazine, The Atlantic Monthly, Newsweek, Esquire. Ilustraţia sa de carte a cunoscut editări în numeroase ţări, fiind recunoscut constant cu premii şi distincţii.

În calitate(a) de cineast, a cucerit (încă din 1980!) Ursul de Aur în cadrul festivalului de film de la Berlin, pentru un scurtmetraj animat. În 1983 a colaborat cu Bob Dylan la filmul său de artă You Got to Serve Somebody, aflat în colecţia Muzeului de Artă Modernă din New York. Din vasta biografie artistică, mai reţinem realizarea de postere şi afişe cinematografice, dintre care şi cel al filmului Amadeus al lui Forman, distins cu opt Oscaruri.

Artistul s-a format profesional în Academia de Arte din Praga şi Royal College din Londra. În 1982 a fost trimis de guvern(ul ceh) la Los Angeles pentru a face un film despre Olimpiada care avea să aibă loc doi ani mai tîrziu. Boicotarea Jocurilor de către ţările comuniste filosovietice (nu şi de către România) a dus la anularea filmului, dar Sis a hotărît să rămînă în Statele Unite. Activitatea sa ulterioară a demonstrat că a făcut alegerea potrivită. Timpul petrecut dincolo de Cortina de Fier a fost revalorificat într-o sumă de experienţe şi experimente artistice, jurnalistice, cineastice, "scriitoriceşti". Unul dintre acestea a ajuns şi la Bucureşti şi poate fi vizionat la UNAgaleria pînă pe 2 martie 2010.

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus