Observator Cultural / iulie 2010
În perioada 5-12 iunie 2010, Cinemateca din Tel Aviv a găzduit cea de-a 13-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Studenţesc. Iniţiat în 1986, evenimentul bienal din al doilea oraş - ca mărime şi importanţă - al Israelului s-a impus drept cel mai important festival din lume dedicat producţiei cinematografice a facultăţilor şi departamentelor de film.

Anul acesta, competiţia internaţională a inclus 122 de scurtmetraje şi mediumetraje studenţeşti (filme de ficţiune şi documentare, de animaţie şi experimentale), reprezentînd 39 de ţări. România a intrat în concurs cu două producţii ale Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L. Caragiale" (UNATC) din Bucureşti: scurtmetrajele de ficţiune Afterparty de Ivana Mladenovic şi Timi de Cristi Iftime (ambele selecţionate anul acesta şi în competiţia festivalului Timishort).

Evenimentul de la Tel Aviv se remarcă şi prin sistemul original de jurizare. Astfel, filmele sînt evaluate de către trei jurii (formate din cîte trei membri), fiecare dintre ele avînd sarcina să urmărească în jur de 40 de producţii studenţeşti şi să aleagă dintre ele doar 6-7 titluri. Rezultă trei programe de tipul best of, prezentate în ultimele două zile ale festivalului, care sînt vizionate şi judecate de către toţi cei nouă juraţi, în vederea stabilirii palmaresului. Deşi anul acesta doi cineaşti români (Tereza Barta, profesor asociat la York University din Toronto, şi Laurenţiu Damian, prorector al UNATC şi director al Editurii Video) au făcut parte din juriu, cele două producţii autohtone nu s-au numărat printre cele 19 finaliste. Dintre acestea din urmă, opt au fost distinse în cadrul ceremoniei de închidere a ediţiei.

Palmares contestabil


Cel mai bun film din competiţia internaţională a fost desemnat Guided Tour de Benjamin Freidenberg, scurtmetraj produs în cadrul Şcolii de Film şi Televiziune "Sam Spiegel" din Ierusalim. Premiul i-a surprins pe mulţi localnici, dată fiind marea rivalitate dintre cele două oraşe şi, implicit, dintre facultăţile de film aferente. Totuşi, membrii juriului şi-au motivat alegerea afirmînd că au apreciat la regizor inteligenţa şi curajul cu care transgresează graniţele tradiţionale dintre documentar şi ficţiune, dovedindu-se deopotrivă emoţional şi analitic în acest film personal, susceptibil de a fi înscris în diverse tradiţii ale cinematografului israelian. Guided Tour este şi un film poetic apăsător, în care realitatea exterioară o reflectă pe cea interioară a protagonistului - Eitan, un tînăr însingurat din cosmopolitul Ierusalim, ce preferă să trăiască vieţile (de el închipuite) ale altora decît pe a sa. Problema este că ambiţiile autorului sînt prea mari pentru ce are el de spus...

Premiul pentru Cea mai bună animaţie i-a revenit tot unui cineast israelian, Alon Gaash, al cărui scurtmetraj True Love Hotel prezintă, cu ingeniozitate dramaturgică şi tehnică, existenţa tragicomică a unui alt ins singuratic, trăind într-un oraş mare şi alienant. La capitolul film experimental, doar un scurtmetraj a ajuns printre finaliste, aşa că a primit automat premiul. Germ, filmul alb-negru al lui Snehal R. Nair, a fost remarcat de juriu pentru imaginea inedită asupra Indiei pe care o propune - din păcate, fără a aprofunda boala protagonistului, motor al întregului demers vizual neconvenţional.

Cel mai promiţător regizor a fost declarat maghiarul Matyas Prikler, pentru Thanks, Fine, producţie a Facultăţii de Film şi Televiziune din Bratislava. Mediumetrajul are o premisă bună (disocierea unei familii în perioada crizei - financiare, dar mai ales morale), însă pe parcurs devine redundant, iar amatorismul tehnic (abordarea este cvasidocumentară) riscă să distragă atenţia spectatorului de la poveste.

Premiul căruia nu am ce să-i reproşez este cel pentru scenariu, acordat germanului Matthias vom Schemm, care şi-a adus din plin contribuţia la reuşita scurtmetrajului Gisberta (regia: Lisa Violetta Ga). Un film captivant despre violenţa juvenilă (finalul său îi urmăreşte probabil pe mulţi spectatori), dar mai ales despre calda prietenie dintre un puşti de 14 ani, ciuca bătăilor din orfelinat, şi o frumoasă tînără angajată a instituţiei.

Iar Premiul pentru Cea mai bună imagine i-a revenit polonezei Malgorzata Szylak, director de imagine al scurtmetrajului Echo de Magnus von Horn - un tulburător studiu psihologic, realizat, cu mijloace cinematografice bine stăpînite, în cadrul Şcolii Naţionale de Film, Televiziune şi Teatru din Lodz; filmul a fost premiat şi la Festivalul bucureştean CineMAiubit de anul trecut.

Juriul internaţional a mai acordat două menţiuni speciale. Primul scurtmetraj distins a fost Bingo, semnat de regizorul Timur Ismailov (originar din Azerbaidjan) şi produs de Academia de Teatru şi Televiziune a Olandei. Rolul titular este interpretat de actorul basarabean Sergiu Voloc, foarte cunoscut şi în România, datorită apariţiilor sale în scurtmetrajele comice ale lui Igor Cobileanski. Bingo vorbeşte, cu umor amar, despre visul occidental, care, pentru locuitorii ţărilor din fosta URSS, se poate transforma în coşmar. Din nefericire, finalul patetic compromite în bună măsură filmul. A doua menţiune a fost acordată parcă pentru a nu lăsa pe dinafară Universitatea din Tel Aviv. Discharged de Micha Kinsbruner este drama a doi fraţi, dintre care mezinul este dezertor (serviciul militar obligatoriu este un subiect recurent în filmele israeliene), şi a iubitei celui mai mare. Povestea este rezolvată simplist, fără adîncirea relaţiilor dintre cele trei personaje principale, deşi sînt bifate teme majore, precum loialitatea sau sacrificiul.

Epilog cu români


Ediţia din 2010, a festivalului, a dedicat o zi (miercuri, 9 iunie) cinematografiei româneşti. La evenimentul intitulat "A Gala Tribute to the New Romanian Cinema" au participat Tereza Barta (care a ţinut o conferinţă despre "Filmul românesc. Noul val. Vechile tradiţii", punînd accentul pe cele mai importante filme din perioada comunistă, semnate de regizori precum Liviu Ciulei, Lucian Bratu, Lucian Pintilie, Alexandru Tatos sau Mircea Daneliuc), Florin Şerban (venit cu ocazia premierei israeliene a lungmetrajului său de debut, Eu cînd vreau să fluier, fluier) şi Laurenţiu Damian (care a prezentat scurtmetraje realizate în cadrul UNATC de către Hanno Höfer, Cătălin Mitulescu, Cristian Mungiu, Cristian Nemescu, Doru Niţescu şi Corneliu Porumboiu). După cum se vede, şi la Tel Aviv se ştie că Noul Cinema Românesc nu poate fi ignorat.

Mulţumesc pentru sprijin Institutului Cultural Român din Tel Aviv.

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus