Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici muzică  Sageata  Articole diverse

Arta de a obţine ajutorul - Proiectul StudiOpera


Oltea Şerban-Pârâu

TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis

StudiOpera e proiectul cu cea mai mare finanţare obţinută de un teatru din România din partea unui organism european - peste 4,3 milioane de euro. Din când în când auzim despre proiecte cu fonduri europene de milioane de euro, pentru infrastructură, centrale eoliene sau tot felul de alte chestiuni ce par "arzătoare". Ele se finalizează sau nu.


Mai puţini ştiu că astfel de proiecte pot avea tangenţă şi cu cultura. Motivul pentru care ele nu sunt foarte frecvente şi nici populare este că ele nu dau, ci doar te ajută să obţii ceva, într-un final.
 

Este şi cazul proiectului StudiOpera, un proiect de formare profesională în domeniul instituţiilor de spectacol, proiectul cu cea mai mare finanţare europeană obţinută de un teatru de operă, peste 4,3 milioane de euro, şi cea mai mare finanţare nerambursabilă obţinută de un teatru din România din partea unui organism european.
 

Într-un final se urmăreşte crearea unei structuri în cadrul Studioului Experimental al Operei Bucureşti (StudiOpera), asemănătoare Academiei Teatro Alla Scala, care să furnizeze cursuri specializate în meseriile de scenă şi management cultural. Lăudabil şi, în mod sigur, ceva ce lipseşte la nivelul vieţii reale în România.
 

O operă fără frontiere
 

Chiar dacă poate suna destul de sec, am încercat să fac intelegibil mesajul acestui proiect, pentru că sunt convinsă că demersul său este esenţial pentru a ne ajuta să ieşim din provincialism. Anvergura internaţională a proiectului este dată şi de platforma de comunicare creată de Opera Europa, prestigioasă organizaţie care reuneşte peste 100 de instituţii lirice şi care numără printre membrii săi atât Opera Naţională Bucureşti, cât şi Academia Teatrului Scala.
 

Proiectul StudiOpera a fost deja prezentat participanţilor la conferinţa anuală a asociaţiei internaţionale Opera Europa de la Rotterdam din 2010, OPERA fără frontiere (la care au luat parte 188 de reprezentanţi ai teatrelor de operă membre ale asociaţiei, din 24 de ţări), de către Cătălin Ionescu Arbore, director general al Operei Naţionale Bucureşti, Anda Tăbăcaru Hogea, project manager StudiOpera, şi Florence Plouchart-Cohn, project manager, din partea Academiei Teatrului Scala, iniţiativa bucurându-se de un real interes şi chiar de o propunere de continuare dacă totul se va încheia cu bine.
 

Proiectul StudiOpera pune accentul pe instruirea profesională a artiştilor, a lucrătorilor şi a managerilor de la toate nivelurile ierarhice. Sună neinteresant pentru publicul larg, dar se referă la un aspect neglijat în viaţa artiştilor din România şi a celor care lucrează cu ei în meseriile de lângă scenă.
 

Câteva flori pentru o viitoare primăvară
 

Deocamdată s-a efectuat la nivel naţional o cercetare complexă a sistemului profesionist în domeniul artelor spectacolului şi al universităţilor de profil, încercându-se crearea unei legături între sistemul educaţional şi sistemul de lucru propriu-zis. În partea a doua a proiectului vor urma cursurile (cu ajutorul specialiştilor Academiei Teatrului Scala şi ai firmei SVASTA Consult) pentru cei care vor deveni viitorii profesori în domeniul artelor spectacolului.

Este vorba ​fie de cursuri de măiestrie artistică (susţinute de personalităţi ale Teatrului Scala din Milano şi profesori din cadrul Academiei), fie de participări ale angajaţilor Operei Naţionale Bucureşti din domeniul scenografiei şi meseriilor de scenă la pregătirea unor spectacole la Teatrul Scala.
 

Acest proiect nu este însă singular. O iniţiativă similară dezvoltă şi Teatrul Naţional de Operetă Ion Dacian, pentru ca domeniul general al dezvoltării resurselor umane să fie cuprins în cadrul proiectului ACCES, cu susţinerea instituţională girată de Radio România. Toate acestea, cu un efort major din partea celor care se ocupă de ele, vor fi duse la bun sfârşit.

Întrebarea firească pe care ne-o punem este de câte asemenea "flori" este nevoie pentru ca viaţa culturală românească să fie cu adevărat - nu numai la nivelul declaraţiilor autolaudative - la nivelul celei europene. Pentru că, iarăşi, prea puţini sunt cei care cunosc motivul pentru care Uniunea Europeană investeşte fonduri şi în această direcţie: exact scăderea nivelului decalajelor între diferitele "faţete" ale Europei, inclusiv cele culturale.




 Toate articolele despre Articole diverse


0 comentarii

Resurse

 Alte articole de Oltea Şerban-Pârâu


Alte articole

 Succesul artiştilor români la Roma şi Arezzo. Povestea Festivalului ICon Arts, la 20 de ediţii dedicate excelenţei în muzică şi arte contemporane, Comunicat de presă
 Muzica, un pod peste abis - de la Oliver Sacks la Giorgio Fabbri, Anca Mureşan
 Primul turneu de muzică clasică persană din România - Comorile Persiei, 2017, Comunicat de presă
 Greii muzicii uşoare româneşti, Marian Rădulescu
 In memoriam Nicolae Licareţ, Marcel Frandeş
 Toate articolele despre Articole diverse


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer