Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici muzică  Sageata  Articole diverse

Meserii în umbră


Oltea Şerban-Pârâu

TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis

Credeţi că vreo tânără a vremurilor noastre îşi doreşte să devină cabinieră sau machieuză la teatru sau la operă? Puţin probabil, chiar dacă sunt meserii pline de culoare şi de neprevăzut. Sunt îndeletniciri vitale pentru un spectacol, adesea generoase, dar despre care mulţi nu ştiu aproape nimic.
 

Şi la Teatrul Naţional de Operetă "Ion Dacian" lucrează maeştri de lumini, electricieni, maşinişti, maeştri de sunet, peruchieri, croitori, recuziteri, cabiniere şi lista nu se încheie aici.
 

Aceste meserii există peste tot în lume şi totuşi diferenţa dintre actorii şi muzicienii lor şi actorii şi muzicienii noştri este mult mai mică decât diferenţa între cei care practică aceste meserii din spatele scenei. Şi nu este vorba despre lipsă de har, ci despre o diferenţă fundamentală de calificare, care le lipseşte celor din urmă.
 

Garanţia profesionalismului
 

Dacă iniţial au privit această iniţiativă cu rezervă, în mod clar acum, la finalul primei sesiuni de cursuri, cei care s-au văzut îndrumaţi de echipe de formatori ai Accademiei Teatro alla Scala se simt mult mai siguri pe poziţia lor, se simt posesorii unui tip de recunoaştere profesională care le-a lipsit întotdeauna. Până la sfârşitul anului 2010, programul va ajunge şi la angajaţii din zona artistică a Operetei, respectiv instrumentiştii din orchestră.
 

De unde a apărut această idee? Din dorinţa celor din teatru de a contribui în mod real la evoluţia meseriilor specifice care se dezvoltă în contextul artelor spectacolului, atât cele existente, cât şi cele mai noi, de tipul light designer, sound designer, management cultural, marketing, slab sau deloc reprezentate în programa studiilor de specialitate.
 

Finanţarea obţinută de Teatrul Naţional de Operetă "Ion Dacian" începând cu anul 2009 era o premieră pentru o instituţie de cultură, fiind primul proiect strategic, pe o perioadă de trei ani, dedicat meseriilor artelor spectacolului din România, în care partenerul transnaţional era Accademia Teatro alla Scala, instituţie prestigioasă recunoscută la nivel internaţional drept marcă şi garanţie a profesionalismului în domeniu.
 

Proiectul se numeşte Scenart şi se va desfăşura până în 2012. Pornind de la un raport realizat pe baza cercetării situaţiei din cinci teatre muzicale şi dramatice din România - Teatrul Naţional de Operetă "Ion Dacian" şi teatrele asociate (Teatrul Metropolis, Teatrul Naţional Târgu-Mureş, Opera Braşov şi Teatrul Naţional de Operă şi Balet "Oleg Danovski" din Constanţa) -, s-a ajuns la o autentică radiografie a situaţiei existente în instituţiile de spectacole din România, punând în evidenţă faptul că există trăsături comune între acestea, de la lipsa de personal specializat până la dificultăţile materiale cu care se confruntă teatrele.
 

Punctul asupra căruia lucrează Scenart este tocmai necesitatea de perfecţionare a personalului existent, fie că este vorba despre cel tehnic sau de cel artistic, pentru ca şansele de a ridica un teatru precum opereta bucureşteană la nivel european să fie reale.




 Toate articolele despre Articole diverse


0 comentarii

Resurse

 Alte articole de Oltea Şerban-Pârâu


Alte articole

 Succesul artiştilor români la Roma şi Arezzo. Povestea Festivalului ICon Arts, la 20 de ediţii dedicate excelenţei în muzică şi arte contemporane, Comunicat de presă
 Muzica, un pod peste abis - de la Oliver Sacks la Giorgio Fabbri, Anca Mureşan
 Primul turneu de muzică clasică persană din România - Comorile Persiei, 2017, Comunicat de presă
 Greii muzicii uşoare româneşti, Marian Rădulescu
 In memoriam Nicolae Licareţ, Marcel Frandeş
 Toate articolele despre Articole diverse


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer