Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici film  Sageata  Marţi, după Crăciun

Minte limpede - Marţi, după Crăciun


Andrei Gorzo

Dilema Veche, septembrie 2010
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
În filmul Marţi, după Crăciun, care prezintă un triunghi soţie-soţ-amantă, Radu Muntean are grijă să evite tradiţionalele polarizări melodramatice - căsnicie stătută vs. pasiune regeneratoare sau armonie familială vs. pasiune bolnavă. În primele scene dintre soţ (Mimi Brănescu) şi amantă (Maria Popistaşu) şi dintre soţ şi soţie (Mirela Oprişor), Muntean şi co-scenariştii săi, Alexandru Baciu şi Răzvan Rădulescu, cartografiază exact cele două tipuri de intimitate cu care avem de-a face: cea dintre soţ şi soţie o fi ea un pic aplatizată de rutină, dar rămîne o intimitate relaxată, bine dispusă (au şi o fetiţă de 8-9 ani) şi (judecînd după secvenţa în care ea îl tunde, iar la un moment dat îl mîngîie în trecere pe penis) încă sexualizată; cea dintre soţ şi amantă o fi ea mai jucăuşă (filmul se deschide cu o minunată secvenţă de joacă postcoitală), dar e şi ea fixată în rutinele ei - e o aventură între doi adulţi responsabili, nu un amour fou. Scopul lui Muntean nu e acela de a aduce lucrurile la acelaşi nivel, pentru a sugera, facil-ironic, că, în cazul în care-şi va părăsi soţia, soţul nu va face decît să se mute de la ceva la acelaşi ceva. Scopul e acela de a prezenta mutarea lui într-un fel care să blocheze tentaţia spectatorului de a o judeca în termeni de bine şi rău. Scopul e acela de a ne face să vedem clar, fără nici un partizanat, trei oameni decenţi şi civilizaţi aflaţi într-o situaţie dificilă - în nişte raporturi de forţe care, oricum s-ar rearanja, vor rămîne inegale.

Necesitatea renunţării la echilibrul de pînă atunci şi a creării unuia nou îi apare soţului chiar înainte de Sărbători, cînd se confruntă cu perspectiva de a nu-şi mai revedea amanta (care a plecat, oarecum supărată pe el, la maică-sa în provincie) pînă după Crăciun. Muntean putea să pedaleze aici pe disperarea bărbatului, pe nevoia lui fizică de a-şi revedea amanta şi pe eventuale presiuni venite din partea ei. Dar regizorul înăbuşă aceste elemente: ce-i drept, soţul pleacă de nebun în provincie, dar se împacă uşor cu amanta - aceasta chiar nu vrea să-l preseze. Muntean frînează melodrama pentru că, încă o dată, aceasta ar fi parazitat drama care-l interesează cu adevărat - aceea a unei minţi care încearcă să rezolve, la rece, o problemă morală care oricum nu poate fi rezolvată "corect". Paradoxul acestei abordări este că, deşi soţul e personajul aflat în poziţia "de putere", actorul care-l joacă e pus în dezavantaj faţă de partenerele sale. De fiecare dată cînd apare, Popistaşu poate prezenta cîte o altă faţă a personajului ei - mai întîi e amanta jucăuş-copilăroasă, apoi e the professional woman (e stomatoloagă), apoi o vedem supărată, dar hotărîtă să nu facă mare caz. Iniţial, Oprişor e mai indistinctă (femeia e oarecum ascunsă în spatele "soţiei"), dar, atunci cînd soţul "îi spune", are ocazia de a trece prin zece stări, de la indignare la masochism, şi e foarte puternică. Prin comparaţie, Brănescu rămîne indistinct: e clar că se gîndeşte adînc la ceva, dar, cu excepţia a două secvenţe în care poate juca jena socială (cînd e prins între soţie, copil şi amantă în cabinetul acesteia din urmă; şi atunci cînd mama amantei îl ţintuieşte cu o privire dezaprobatoare), cam asta-i tot. Să fie acesta un defect al filmului? În Poliţist, adjectiv, opacitatea protagonistului nu e un defect, filmul fiind despre cu totul altceva decît despre frămîntările conştiinţei sale. Tot aşa, faptul că nu ştim ce e în capul protagonistului din Aurora nu poate fi considerat un defect, intenţia filmului fiind tocmai aceea de a ne pune, clipă de clipă, să ghicim. Pe cînd, aici, cam ştim ce e în capul protagonistului, numai că "ce"-ul respectiv e destul de monoton, de nevariat.

La final, două vorbe despre stilul lui Muntean (asupra căruia voi reveni săptămîna viitoare): mai exact despre cum, în cea mai bună secvenţă, regizorul desenează pe ecran, prin mizanscenă, toate liniile de forţă ale conflictului dramatic. E vorba de secvenţa în care soţia (care încă nu ştie) trece pe la cabinetul amantei ca să-şi întîlnească soţul şi fetiţa (care trebuie să-şi pună aparat dentar). Scenariul ne dă o mini-ciocnire între soţie şi amantă (în problema utilităţii aparatului), cîteva replici de-ale fetiţei, din care rezultă că s-a împrietenit cu dentista, şi un personaj suplimentar - un coleg de-al dentistei, a cărui prezenţă se leagă sau nu se leagă, în capul amantului ei, de-o afirmaţie de-a ei de mai devreme, şi anume că ar mai avea şi alţi pretendenţi. Dar dialogul e aproape exclusiv tehnic; totul se face prin balet (amanta ajunge la un moment dat să stea între soţ şi soţie; fetiţa vine şi ea să umple spaţiul rămas liber între ei) şi prin modificări aproape insesizabile ale încadraturii în general fixe (atunci cînd dentista se duce să ia ceva dintr-un dulap şi trece pe lîngă amant, camera pleacă împreună cu ea şi rămîne pe el, dar şi pe celălalt bărbat, care se vede mic, în plan îndepărat, cam la nivelul capului lui Brănescu - un gînd sîcîitor). Albul pereţilor şi puţinătatea mobilei contribuie şi ele la esenţializarea desenului. E o epură.


Vezi o galerie de imagini din filmul Marţi, după Crăciun (regia: Radu Muntean) aici.



 Toate articolele despre Marţi, după Crăciun


16 comentarii

  • Probleme
    Andrei B., 27.09.2010, 11:24

    Iata lista mea de probleme pe care le-am avut cu filmul lui Muntean:

    1. In interviuri, Muntean repeta ca ceea ce l-a fascinat la aceasta poveste este faptul ca are in centru un 'barbat indragostit de doua femei'. Dar este oare ? Chiar o iubeste pe sotie ? Din conversatia in care 'ii spune', mie mi-a ramas o impresie seaca, se poarta ca un ticalos rece si insensibil. O lasa sa inteleaga ca 'pur si simplu nu o mai iubeste' (ce usor e sa spui cuiva dupa 10 ani de casnicie si dupa ca ti-a facut un copil ca nu o mai iubesti, nu?). Din toata cearta aceea, se distinge doar disperarea masochista (cum bine zici) a sotiei, la el nimic - niciun regret, nicio amaraciune ca a terminat o relatie intima de un deceniu. Isi trage peste cap cliseele de rigoare si atat: 'si eu sunt distrus', 'si eu ma simt de cacat' etc. Le mai si spune ca un ton metalic, calm, cu atat mai sfasietor. E un tip de-a dreptul sinistru. Pai, asta e dragoste ? In fine, dincolo de toate astea, care e problema: asa 'trebuia sa fie' sau pur si simplu Muntean a esuat incercand sa se ridice la ambitiile sale ? Si inca ceva: sa nu ma iei cu 'dragostea s-a schimbat', s-a transformat in altceva s.a.m.d. Astea sunt comentarii scolaresti, si sper sa nu cadem in ele. Aici vorbim de sensibilitate umana pe de o parte, si pe de alta parte - de vorbele lui Muntean insele. Deci, de unde pana unde o iubeste pe sotie ?!

    2. Am citit in cel putin doua locuri ca este o 'dilema morala fara rezolvari corecte'. Este oare fara rezolvari corecte ?! Merita sa iti lasi sotia pentru amanta cu 5-10 ani mai tanara ? De ce, ca de 5 luni o iubeste pe cealalta. Aha, deci 5 luni e asa, o perioada de timp in care stii deja ce simti si intrevezi clar viitorul. Nu ? Nu mi s-a parut nicio dilema morala, mi s-a parut un capriciu al unui tip mai degraba iresponsabil, transformat in ceva mai complex decat este de fapt.

    3. Una peste alta, mi s-a parut ca Muntean a realizat un film profund 'personal', insa in cel mai sinistru sens al cuvantului. Nu am nimic impotriva faptului ca e sinistru, nici impotriva personajului in sine (e un personaj deloc departe de realitate), dar cum ramane cu intentiile lui Muntean ? Oare isi da seama el ce personaj sinistru a creat ? Si ce fel arata filmul pe care l-a lansat ?

    • RE: Probleme
      Andrei S., 24.01.2011, 00:59

      Cate despartiri ai trait domnule de esti asa de smart ? Ce-ar fi trebuit sa-i spuna el ei ca sa nu faca figura de "ticalos rece si insensibil", "de-a dreptul sinistru"(astea da, clisee !) ? Sa-si scoata un ochi si pe urma sa-si faca sepuku in fata ei? Poate da, dar atunci am fi fost in filmul dumitale si nu al lui Muntean...

  • doua pareri
    Dan Z., 03.10.2010, 23:16

    Foarte buna recenzia, ca intotdeauna.

    Am doar doua pareri personale pe care as vrea sa le adaug.

    Spui la inceput ca "Scopul lui Muntean nu e acela de a aduce lucrurile la acelaşi nivel, pentru a sugera, facil-ironic, că, în cazul în care-şi va părăsi soţia, soţul nu va face decît să se mute de la ceva la acelaşi ceva."

    Personal, mi s-a parut chiar clar ca omul cade din lac in put, si ca Muntean chiar puncteaza asta in scena de 'balet' pe care o descrii atat de bine (si poate, daca nu m-a inselat auzul, atunci cand ea ii transmite ca 'mai sta' la Constanta dupa ce el tocmai ii daduse papucii sotiei). Poate Muntean a incercat si o foarte subtila (sau timida) povata la adresa adulterului.

    Inca o treaba: poate n-ar strica in filmele astea reci-reci un pic, doar un pic de melodrama. Melodrama e in toate filmele bune.

  • doua pareri - in completare
    Andrei Bangu, 04.10.2010, 13:29

    Pentru dan z.:

    Sunt foarte de acord cu ce spui. In afara de scena de 'balet' de la cabinetul de stomatologie, mai e o scena extrem de sugestiva, dupa parerea mea: cea in care Cristi il ajuta pe Paul sa se mute in garsoniera Ralucai si remarca lipsa spatiului. Replica in sine plus privirea pierdut-dezamagita a lui Bucur sunt incredibil de expresive.

    Scena respectiva mi s-a parut foarte amara - ramane, deci, ca Paul sa se arunce din casnicia 'statuta', dar comfortabila (la propriu, daca e sa ne luam dupa casa, finisari etc - ca de obicei, Muntean are ochi fin la asemenea detalii), intr-o relatie pasionala dintr-un decor cam auster. Oare cat va dura aceasta pasiune ?

    Mi s-a parut ca aceste observatii fine scot filmul din schematisme facile, de gen 'personajul nostru isi paraseste nevasta si renaste alaturi de tanara amanta, redescoperind dragostea'.

    • Şi mai e un detaliu frumos în secvenţa aceea...
      Andrei Gorzo [membru], 04.10.2010, 17:45

      ... cînd deschide dulapul de haine al amantei şi nu ştie ce să facă la vederea atîtor haine ale ei: trebuie să-şi facă loc - el cu ale lui - în viaţa unei femei care, totuşi, este încă (în multe privinţe) o străină. Momentan, şi-a pierdut senzaţia de pămînt ferm sub picioare, iar filmul se încheie înainte ca el s-o regăsească. De aici "amărăciunea" sau melancolia de care vorbeşte Andrei B.: ceva s-a terminat, altceva-ul care îl va înlocui e (încă) umbrit de incertitudine (reversul "noutăţii" care l-a atras pe protagonist). Dan Z. are dreptate să ne atragă atenţia asupra momentului în care protagonistul află de la noua lui parteneră de viaţă că aceasta nu-şi va întrerupe imediat, pentru el, vizita lui maică-sa. În situaţia lui, asta e o mică lovitură. Dar ca să vezi aici (aşa cum sugerează Dan Z. că se poate vedea) o povaţă în privinţa adulterului (un "uitaţi-ce-se-întîmplă-dacă-vă-părăsiţi-soţia", fie şi unul formulat foarte subtil sau timid) - ca să vezi o asemenea povaţă trebuie să-ţi doreşti foarte tare s-o vezi. Şi de ce ţi-ai dori? La Multiplex sînt o droaie de poveşti cu poveţe, lecţii de viaţă etc. Mult mai rare sînt filmele care încearcă - aşa cum încearcă "Marţi" - să facă dreptate tuturor aspectelor unei situaţii complexe. Onestitatea asta e o calitate mult mai mare decît grija de a lăsa publicul cu o "pildă pozitivă".

Click pentru a mări imaginea


Resurse

Sageata Alte linkuri: imdb.com
 Alte articole de Andrei Gorzo


Alte articole

 10 ani cu filmul românesc. Episodul 10 - Anul 2010, Iulia Blaga
 Marţi, după Crăciun, în premieră la HBO România, Comunicat de presă
 Viaţa poate bate filmul - Marţi, după Crăciun, Cătălina Miciu
 Intimitatea, un tabu spulberat în surdină - Marţi, după Crăciun, Valerian Sava
 O familie obişnuită - Marţi, după Crăciun, Rozana Mihalache
 Toate articolele despre Marţi, după Crăciun


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer