octombrie 2004
Festivalul de Jazz Bucureşti 2004

Vineri 15 octombrie, ora 19, sala ArCuB
LUIZA ZAN & SLANG (România)

Luiza Zan (vocal), Jimmy Cherkez Adalbert (chitară), Razvan Boroda (clape), Dan Saghin (bass), Felix Moldovan (percuţie), Asterix Asztalos Zsolt (baterie)

"O viitoare stea în urcare pe firmamentul jazz-ului" - astfel o acreditam vara trecută, pe tînăra vocalistă Luiza Zan (născută la Tulcea în 1980), pe atunci studentă în ultimul an la Universitatea de Arte "George Enescu" din Iaşi, la Clasa de operă dar şi la specializarea "Jazz" sub îndrumarea lui Romeo Cosma. La "Shure Montreux Jazz Voice Competition", prestigios concurs găzduit sub egida marelui Festival Internaţional de Jazz de la Montreux, Elveţia, obţinea un onorant Premiu special al juriului. La Iaşi, dar şi la Bucureşti, a conlucrat scenic cu pianiştii Romeo Cosma, Ion Baciu-jr. şi Răzvan Boroda, Armen Donelian (SUA), cu saxofoniştii Rick Condit (SUA) şi Jürgen Bothner (Germania), iar la Montreux 2003 a avut şansa de a fi acompaniată de pianista Geri Allen. În iulie a cucerit Premiul al doilea la ediţia din această vară a aceluiaşi exigent concurs "Shure Montreux Jazz Voice Competition" de la Montreux; departajată prin această distincţie din partea unui juriu de autorizaţi specialişti, ea a surclasat astfel şapte dintre cei opt finalişti aleşi dintre sutele de concurenţi înscrişi de pe toate meridianele. Doar două săptămîni mai tîrziu, împreună cu grupul clujean "Slang", Luiza Zan a dobîndit Premiul I la "Cerbul de Aur" de la Braşov.

JACOB KARLZON BIG 5 (Suedia)

Peter Aplund (trompetă), Karl-Martin Almqvist (saxofon), Jacob Karlzon (pian), Mattias Svensson (bass), Peter Danemo (percuţie)

În cei zece ani de existenţă, Jacob Karlzon Trio a dobîndit o puternică bază ritmică, o adîncă sensibilitate ce se manifestă într-o dinamică unică şi, uneori, într-un swing aproape diabolic. Dacă le alăturaţi celor trei doi dintre cei mai talentaţi suflători din acest colţ de lume, obţineţi ceea ce se cheamă "o echipă de vis" - Jacob Karlzon Big 5. Muzica lor acoperă un spectru larg, de la un lirism plin de sensibilitate la un swing intens, plin de energie explozivă. Compoziţiile formaţiei variază de la teme simple la structuri complexe, atît în ceea ce priveşte armonia, cît şi forma. Pe lîngă instrumentele pe care le asociem, de obicei, cu cvintetele clasice trompetă/tenor, Jacob Karlzon Big 5 folosesc şi altele, cum ar fi flugelhorn, saxofon soprano, flaute, clape Fender Rhodes, şi instrumente de percuţie, pentru combinaţii cît mai variate de sunete.


Sâmbătă 16 octombrie, ora 19, sala ArCuB
OZANA BARABANCEA & PUIU PASCU TRIO (România)

Ozana Barabancea (voce), Puiu Pascu (pian), Virgil Popescu (bass), Laurenţiu Ştefan (baterie)

Ozana Barabancea (născută la 20 august 1969), artistă lirică profesionistă la Opera Română, şi-a cultivat dragostea pentru jazz învăţînd de la dascăli ca Anca Parghel, Edmond Deda, Marius Popp, în anul 2000 ea absolvind în paralel Academia de Artă Luceafărul din Bucureşti. Semnalăm în anul debutului 1997, prezenţa pentru prima oară în recital alături de profesorul ei Marius Popp. În 1998, vocalista dobîndea Premiul special al juriului la "CD Jazz Napocensis" de la Cluj, participa la Festivalul de la Sibiu şi apărea la Gala de Jazz Radio. A activat în Maria Britanie în perioada 2000 - 2001. Revista "Actualitatea Muzicală" i-a atribuit Premiul pentru jazz pe 2002. Pianistul Puiu Pascu va fi însoţit de bassistul (compozitor / aranjor) Virgil Popescu şi tînărul baterist Laurenţiu Ştefan. Alături de Ozana vor apărea pe scenă patru dintre elevele sale: Cyrielle Dumerg, Irina şi Anca Sîngeorzan, Alexandra Mocanu.

ZBIGNIEW NAMYSLOWSKI QUARTET (Polonia)
Zbigniew Namyslowski (saxofon), Slawek Jaskulke (pian), Krzysztof Pacan (contrabass), Grzegorz Grzyb (baterie)

Saxofonistul polonez Zbigniew Namyslowski (născut la 9 septembrie 1939), nume reprezentativ al muzicii free jazz europene, a debutat în 1956 şi timp de cinci ani s-a implicat ca interpret de jazz tradiţional, ca trombonist în formaţia "New Orleans Stompers". Dar fascinaţia pentru saxofonul alto îl va aduce alături de Andrzej Trzaskowski în grupul de hard bop "Jazz Wreckers". În 1963 pune bazele propriului combo, cu care face turnee în toată Europa, cel dintîi LP al lor, "Lola" (1964), fiind şi primul album polonez produs peste graniţă. Următoarele discuri, "Winobranie" (1973) şi "Kuyaviak Goes Funky" (realizat în 1975 de Quintetul Zbigniew Namyslowski) au devenit în scurt timp de la lansarea pe piaţă best-sellers. În 1994 a atras atenţia prin iniţierea unei colaborări între Zbigniew Namystowski Quartet şi "Zakopane Highlanders", primind în 1995 premiul "Fryderyk" pentru cel mai bun album jazz. Cameleon al genurilor şi al stilurilor, Zbigniew Namyslowski a promovat prin muzica sa o fuziune unicat de jazz, folclor polonez, balcanic şi indian, rock, blues, muzică clasică, improvizaţii geniale, moderne.


Duminică 17 octombrie, ora 19, sala Radio
JAZZ IT UP & BIGBAND RADIO (România)

Sebastian Burneci (trompetă), Cătălin Milea (saxofon), Andrei Tudor (pian), Sorin Romanescu (chitară), Dan Saghin (bass), Laurenţiu Ştefan (baterie)

Sextetul instrumental "Jazz It Up" a fost întemeiat `n 2001 de trompetistul Sebastian Burneci. După cîteva evoluţii pe scenele noastre, grupul "Jazz It Up" a participat la Festivalul Internaţional "Euro-Jazz Tomar 2004" din Portugalia (7 - 9 mai). Prilej nesperat de afirmare internaţională, succesul de care s-a bucurat recitalul susţinut pe scena portugheză din localitatea Tomar a echivalat cu o lăudabilă acreditare valorică. Big Band-ul Radio activează fără întrerupere din 1949, motivîndu-şi existenţa artistică prin acoperirea mai multor genuri, precum muzica pop, de estradă, jazz-ul, blues-ul. În ultimii ani, dirijori de valoare din străinătate şi-au făcut un titlu de onoare din a se afla ca invitaţi la pupitrul Big band-ului Radio, precum Christian Ancher Gron din Danemarca, Rick Condit şi Tom Smith din SUA.

QUIET FIRE: CABLES - COLTRANE - GATTO - HENOCQ (SUA, Franţa)

Geroge Cables (pian), Ravi Coltrane (saxofon), Olivier Gatto (contrabas), Benjamin Henocq (baterie)

Unul dintre numele cele mai sonore între invitaţii festivalului este Ravi Coltrane, instrumentist la saxofon tenor şi saxofon sopran, şef de formaţie şi compozitor. Estimat printre cei mai de seamă improvizatori ai momentului din generaţia medie a muzicienilor americani de gen, Ravi Coltrane s-a impus prin merite proprii, ajutat totuşi de faptul că este cel de al doilea fiu (celălalt fiind Oran Coltrane, de asemenea saxofonist) al veritabilului gigant al jazz-ului anilor '50 - '60 John Coltrane şi al apreciatei pianiste şi organiste Alice Coltrane. Născut în 1965 în Long Island, New York, crescut în Los Angeles, a studiat în liceu clarinetul, dar începînd cu 1986 s-a concentrat asupra saxofonului ca student la Institutul de Arte din California. În 1991, Ravi Coltrane s-a alăturat celebrului baterist Elvin Jones, s-a mutat la New York şi a lucrat cu instrumentişti de prim rang: Jack DeJohnnette, Wallace Roney, Geri Allen, Kenny Barron, Joe Lovano, Joanne Brackeen şi Steve Coleman. După ce lucrase la aproape treizeci de seturi de înregistrări pe lîngă alţi muzicieni, Ravi Coltrane a realizat în 1997 propriul album ca lider, "Moving Pictures", urmat de alte trei, cel mai recent fiind intitulat "Mad 6", apărut în 2003. În paralel, Ravi Coltrane continuă rolul de trezorier al familiei pentru materialele neterminate ale tatălui său, producînd în 2002 cvadruplul album "Legacy", în fapt un studiu tematic al carierei lui John Coltrane, fiind în acelaşi an coproducător la reeditarea de către Casa Verve într-o ediţie de lux a lucrării "A Love Supreme".


Luni 18 octombrie, ora 19, sala Radio
FLORIAN WEBER DUO (Germania)

Florian Weber (pian)
Nicolas Simion (saxofon)

GORKA BENITEZ QUARTET (Spania)

Gorka Benitez (saxofon), Albert Bover (pian), David Xirgu (baterie), Nicolas Thys (contrabas)

Gorka Benitez s-a născut la Bilbao. Studiază la Conservatorul de Muzică din oraşul natal, apoi participă la Atelierele de Muzică de la Barcelona, iar mai tîrziu îşi aprofundează studiile în diverse şcoli şi cu profesori particulari (Dave Kikoski, Billy Hart, Jim Hall, Barry Harris, Cecil Bridgewater...). A absolvit Jazz Studies Program la Harbor Performing Arts Center. Aici îşi întemeiază propriul trio cu care interpretează compoziţii proprii şi cîntă în diverse cluburi alături de cu Walter Perkins, Jim Leff, Max Roach etc. Este unul dinte cei mai cunoscuţi saxofonişti de jazz din Spania.
Nick Thys a concertat în mai mult de 40 ţări, a cîntat la Whatis Jazz Festival (NYC), Montreal Jazz Festival, Yokohama Jazz Festival, Montreux Jazz Festival, a avut un turneu în Japonia cu Kenny Werner/Toots Thielemans. Alături de membrii trioului său a cîştigat premiul Jazz Hoeilaart în 1993, Premiul 1 alături de 'Five Up High' la Leverkusen în 1994, iar în 1998 premiul Criticii Belgiene de limbă franceză pentru cel mai bun solist de chitară acustică al anului 1998. A luat parte la mai multe proiecte derulate în New York alături de Chris Cheek, Seamus Blake, Steve Cardenas, Bill Mc Henry, Jeff Williams. Ultimul său CD, Nice Guys, a fost înregistrat alături de Bill Mc Henry (sax), Taka Nakamura (keyboard, sampler, trumpet), Falk Willis (baterie). În turneele curente pe care le întreprinde îi are alături pe Toots Thielemans, Walter Lang, Bill Carrothers, Chris Defoort.
David Xirgu s-a născut la Badalona. Muzica pe care a ascultat-o în copilărie, influenţat fiind de tatăl său, era jazz (Art Blakey, Thelonious Monk, Max Roach, Miles Davis, Modern Jazz Quartet). Datorită surorilor lui asculta soul şi funk (Sly & The Family Stone, James Brown, Ottis Redding, Aretha Franklin); iar datorită mamei, zarzuela şi folklor catalan. A cîntat alături de mari muzicieni precum John Abercrombie, Vince Mendoza, Dave Liebman, Fred Hersch, Norma Winstone, Kurt Rosenwinkel, Ben Monder, Art Farmer, Charles Tolliver, Dave Schnitter, Mulgrew Miller... Ritmurile bateriei sale pot fi auzite pe mai mult de 40 de discuri de muzică de jazz începînd din anul 1988 alături de diverse formaţii muzicale.

TIBERIAN / DAHLGREN / DE MARTIN (România, SUA, Germania)

Mircea Tiberian (pian), Chris Dahlgren (baterie), Maurice De Martin (contrabas)

Mircea Tiberian a desfăşurat o intensă şi plurivalentă activitate profesională ca interpret şi compozitor, în ţară şi străinătate, colaborînd cu muzicieni români de talia lui Johnny Răducanu, Aura Urziceanu, Dan Mîndrilă, Anca Parghel şi instrumentişti străini de marcă precum Larry Coryell, Ed Schuller, Tomasz Stanko, Nicolas Simion, Adam Pieronczyk, Herb Robertson, Theo Jorgensmann, Maurice du Martin, Marty Cook etc. Apreciat de un cronicar drept "cel mai creativ muzician german", bateristul şi compozitorul Maurice de Martin a studiat la München, New York şi Berlin. Din 1990 pînă în 1995 Martin a locuit la New York, unde a studiat compoziţia şi bateria, a colaborat cu grupul "Brother Virus" înregistrînd discul cu acelaşi nume şi tot aici a avut ocazia să cînte alături de muzicieni ca Ornette Coleman, Roy Hargrove sau John Cale. Obţine premiul oraşului Berlin în anul 2000. A înregistrat şi produs în 2001 albumul "Plastiline Black Sheep", iar anul trecut a lucrat la proiectul propriu "Transylvaniana". Noul invitat în actuala formulă de trio este bassistul american Chris Dahlgren. Din 1984, el a studiat cu renumitul bassist Dave Holland, iar din 1986 a urmat la Conservatorul de Muzică din Cincinatti. Creator de lucrări simfonice şi de cameră, de muzică pentru teatru, dans şi film, Chris Dahlgren a dobîndit onorante premii de compoziţie acordate de Filarmonica Janacek, Fundaţia Bursei Artelor, juriul Premiilor Emmy NATAS.


Marţi 19 octombrie, ora 19, sala ArCuB
FLORIN RĂDUCANU BUCHAREST ORCHESTRA (România)

Florin Răducanu (pian şi conducere muzicală), Silvio Willer, Marius Stan, Eugen Duminică (saxofoane), Sebastian Burneci, Petre Adam (trompete), Ieronim Pogorilovschi, Ionuţ Burlan (tromboane), Pedro Negrescu (bass), Laurenţiu Ştefan (baterie)

Născut la 19 februarie 1973, la Tîrgovişte, Florin Răducanu s-a dedicat de timpuriu artei sunetelor, urmînd studii de pian clasic la Liceul "Dinu Lipatti" (1988 - 1992) şi, în continuare, ca student al Secţiei Jazz - profesor Mircea Tiberian - a Universităţii de Muzică din capitală. Florin Răducanu şi-a diversificat în ultimii cinci ani argumentele apropierii de jazz prin preocupări manifestate în două domenii: acela al învăţămîntului muzical şi acela al compoziţiei. Devenit în anul 2002 membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor, Florin Răducanu a finisat de curînd o amplă lucrare de jazz simfonic (compartiment rareori abordat de creatorii noştri). În Festival, protagonistul va prezenta cîteva noi creaţii.

MARIUS POPP GROUP (România, Germania)

Marius Popp (pian), Billy Bonta (baterie), Arthur Balogh (contrabas), George Dimitriu (chitară şi vioară electrică), Alex Anastasiu (vibrafon)

Marius Popp (născut la Sibiu, la 21 septembrie 1935) îşi continuă menirea de pianist, creator de teme, aranjor, mentor al tinerelor talente, promotor neobosit al jazz-ului. Cele mai multe dintre discurile sale, culegerea de 15 teme proprii apărută mai demult sub sigla Editurii Muzicale a Uniunii Compozitorilor, ca şi recent tipărita colecţie "34 de teme de jazz" ce va fi lansată în Festival, cuprind multe din creaţiile sale ce înfruntă timpul, moda, uitarea. Includerea numelui lui încă din anul 1975 în volumul "Eurojazz Personalities", numeroasele premii de creaţie obţinute pentru compoziţii de jazz, muzică de film şi de scenă, aplauzele cumulate în ţară şi peste hotare, vin să consfinţească rezultatele activităţii interpretative şi de creaţie. Ca dascăl are atuul de întemeietor şi conducător al unicului "Curs de improvizaţie în jazz şi muzică uşoară" din ţară, şi autor al preţiosului tratat "Armonia aplicativă în jazz, pop, rock". Maestrului Marius Popp, i-a fost conferit pentru întreaga activitate, Premiul de excelenţă de către juriul "Galei Premiilor de Jazz pe 2003" organizată de Societatea Română de Radiodifuziune.


Miercuri 20 octombrie, ora 19, sala ArCuB
NoBo (România)

Vlaicu Golcea (programming, live electronics, bass), Ion Baciu (piano, keyboards), Rudy Teianu (vocal), Vlad Popescu (percuţie), VJ Casa Gontz (live visuals)

NoBo este un concept muzical ce-i aparţine lui Vlaicu Golcea - în încercarea de a apropia în muzica live arte şi mijloace exterioare concepţiei "clasice" despre cum trebuie să aibă loc un concert. Pornind de la folosirea computerului ca şi instrument cu care se improvizează pe scena în cel mai "clasic " sens al cuvîntului - muzica sparge barierele stilistice ale jazzului şi evadează în zone ale muzicii electronice - ale muzicii simfonice şi psihedelice. Alături de Rudy Teianu (o voce deosebită, caldă, introvertită), de Ion Baciu Jr., muzician versatil care nu are nevoie de alte prezentări, percuţionistul Vlad Popescu - fără îndoială cel mai valoros tînăr percuţionist al momentului - va evolua în cadrul grupului şi VJ-ul Casa Gontz care va improviza la rîndul lui cu imagini video.

Johnny RĂDUCANU (România)

Johnny Răducanu (pian), Alin Constanţiu (saxofon), Paul Mann (contrabass), Marian Georgescu (chitară), Eugen Tegu (baterie)

Contribuţia artistului septuagenar Johnny Răducanu la propagarea şi impunerea jazz-ului, aici şi aiurea, apare realmente dificil de estimat în doar câteva rânduri. Ceea ce va dăinui şi dincolo de existenţa sa pămînteană este rezultatul intenţiei acelui creator care nu se mulţumeşte să reproducă doar litera unei partituri existente. Creaţii precum "Blues Unison", "Jocul ţambalelor", "Octombrie Song", "Mâinile olarului", "Cântecul codrului", "Doiniţa", "Confesiuni", "Baladă lăutărească", "Serpentine", "Vechi tezaur", "Alean", "Horă la Măcin" şi atîtea altele sunt piese ce nu se nasc în fiecare zi... Parte dintre acestea au apărut transcrise în volumul de creaţii proprii tipărit la Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, altele au fost cuprinse în "copertele de sunet" ale discografiei sale de autor şi/ sau au făcut obiectul numeroaselor înregistrări efectuate la Radio România. Deopotrivă semnificativ pentru valoarea creaţiei lui Johnny Răducanu este faptul că unele dintre compoziţiile sale au fost preluate şi de jazzman-i străini. La bogata zestre de distincţii primite de maestru se adăugă "Premiul de excelenţă" oferit în februarie în cadrul "Galei Premiilor de Jazz" ale Societăţii Române de Radiodifuziune.


Joi 21 octombrie, ora 19, sala ArCuB
TEODORA ENACHE & 4-GIVEN (România)

Teodora Enache (vocal), Sarosi Peter (pian), Joo Sandor Sebesten (bass), Pal Gabor (baterie)

"You are part of the family - you do sing with your heart!" ("Tu faci parte din familie, cînţi cu inima") sunt cuvintele admirative adresate vocalistei Teodora Enache în anul 1999 de marele saxofonist Johnny Griffin, care a întîlnit-o la Festivalul de Jazz de la Milano. Născută la 30 septembrie 1967 la Oneşti, şcolită la Iaşi, tînăra care primea un stimulativ Premiu de debut la ediţia 1990 a Festivalului sibian de jazz a colaborat ocazional cu diverşi instrumentişti pe care i-a convins să o însoţească în demersul ei vocal. Descoperită de maestrul Johnny Răducanu în 1992, Teodora Enache s-a mutat la Bucureşti spre a se dedica muzicii, spre a o studia serios, inclusiv pe băncile Conservatorului, învăţînd sub atenta îndrumare a maestrului multe teme standard, armoniile, arhitecturile jazz-ului, tehnica improvizaţiei. Rezultatele eforturilor de zi cu zi, nedrămuite, s-au acumulat şi s-au multiplicat configurînd acum o carte de vizită artistică impresionantă! Solistă a grupului "Johnny Răducanu & Friends" apoi cîntăreaţă "free lance", artista s-a afirmat inclusiv peste hotare, în Italia, Franţa, Rusia, Ungaria, Elveţia, Germania, SUA etc., înregistrări discografice alături de grupul lui Johnny Răducanu dar şi sub nume propriu-dintre cele cîteva albume realizate de Teodora Enache, precum CD-ul intitulat "On The Sunny Side Of The Street" realizat împreună cu grupul apreciatului pianist italian Guido Manusardi. A concertat pe mari scene festivaliere precum cele de la Marciac, Franţa şi Montreux, Elveţia (aici a cîntat împreună cu apreciatul chitarist american Stanley Jordan). Pe lîngă temele standard, Teodora Enache s-a vădit o înzestrată tălmăcitoare a creaţiilor profesorului său dar şi a vechilor cîntece folclorice româneşti.

JAZZ PRESSION (Ungaria)
Toth Sandor (saxofon), Sarik Peter (pian), Frey György (bass), Tiba Sandor (baterie), Födö Sandor Jr. (percuţie)

Componenţii grupului se recomandă prin nivelul ridicat al tehnicii instrumentale, pusă în slujba unei muzici impulsive, care se doreşte a fi "interactivă şi integratoare". Notorietatea formaţiei se manifestă şi prin ţinuta muzicienilor care au preferat-o ca parteneră, precum "Duo-ul Tuck & Patti" din Statele Unite ale Americii, cu care artiştii ungari au colaborat de curînd, percuţionistul Mino Cinelu, bass-istul Victor Bailey, saxofonistul Bennie Maupin cu care au participat la festivaluri şi, de asemenea, din patria jazz-ului, celebrul pianist şi compozitor octogenar Dave Brubeck, cu care au susţinut un concert cu sala plină la Centrul Congreselor din Budapesta. Sala Mare a Academiei de Muzică din capitala Ungariei a găzduit un excelent concert oferit fanilor de Jazzpression. Cele spuse vin să legitimeze o dată în plus oportunitatea acordării titlului "Formaţia de jazz a anului" şi a rîvnitului Premiu "eMeRTon".


Vineri 22 octombrie, ora 19, sala ArCuB
VLAD POPESCU & CRISTIAN SOLEANU PROJECT (România)

Vlad Popescu (baterie), Cristian Soleanu (saxofon), Sorin Romanescu (chitară), Vlaicu Golcea (contrabass)

Deşi colaborează cu "vedete" mai vîrstnice, tinerii noştri jazzman-i îşi definesc propriile idei şi afinităţi, asociindu-se pentru concretizarea unor proiecte pertinente. Este şi cazul quartetului avîndu-i drept co-lideri pe bateristul Vlad Popescu şi pe saxofonistul Cristian Soleanu, cîntînd împreună cu Vlaicu Golcea - bass şi Sorin Romanescu ghitară. Vlad Popescu (născut la Bucureşti, la 21 august 1977), colaborator permanent al Big band-ului Radio, a lucrat ca percuţionist cu Filarmonica "George Enescu" (1996), a devenit membru al ansamblului "Game" al Universităţii de Muzică, cu care a obţinut un premiu pentru muzică contemporană. A întreprins turnee în Italia, Spania, Germania, a participat la diferite festivaluri.
La cei de 37 de ani ai săi, Cristian Soleanu este unul dintre exponenţii saxofonului în jazz-ul românesc Component al Big band-ului Radio, instrumentist activ pe scenele ţării, Cristian Soleanu a apărut şi peste hotare, în Franţa şi Grecia, s-a implicat în muzica de teatru, de balet, de rock simfonic şi muzică pop, apărînd în mai multe albume discografice.
În vîrstă de 34 de ani, Sorin Romanescu s-a format întru jazz sub îndrumarea lui Marius Popp; a urmat şi Universitatea Naţională de Muzică, studiind apoi filozofia. Cotat drept cel mai bun ghitarist român de jazz al momentului, Sorin Romanescu a conlucrat cu mulţi dintre muzicienii români de gen proeminenţi, pe scene şi în studiourile de înregistrări.

RICK MARGITZA GROUP (SUA, Franţa)

Rick Margitza (saxofon), Florian Weber (pian), Olivier Gatto (contrabass), Benjamin Henocq (baterie)

Rick Margitza care a fost îndelung privit de către scena internaţională a jazz-ului ca fiind unul dintre "leii cei tineri", acum este unul dintre cei mai respectaţi muzicieni de jazz ai generaţiei lui. Este un excelent tenor şi soprano saxofonist, în mare parte inspirat de John Coltrane, Michel Brecker şi Wayne Shorter, îndrumat să îşi cultive vocea sa unică, poetică dar şi incisivă. A început cu vioara încă de la 4 ani. Bunicul său a fost violoncelist, iar tatăl său, violonist la Simfonia din Detroit. A studiat pentru puţin timp pianul clasic şi de asemenea oboiul alegând să fie tenor în liceu. S-a înscris la Universitatea de Stat Wayne, Berklee, Universitaea din Miami şi în final şi-a continuat studiile la Universitaea Loyola în New Orleans, unde a lociut şi a cântat timp de patru ani. În 1998 se mută la New York. În acest an s-a alăturat grupului lui Miles Davis şi a înregistrat două albume cu ei: "Amandla" şi "Live around the world" Din 1994 cariera sa s-a îmbogăţit cu încă cinci albume solo şi colaborări cu artişti ca Maria Schneider, Chic Corea şi Roy Haynes.


Sâmbătă 23 octombrie, ora 19, sala ArCuB
LIVIU BUTOI GROUP (România, Franţa)

Liviu Butoi (saxofon, flaut), Mircea Tiberian (pian), Arnault Cuisinier (bass), Edward Perraud (baterie)

Întîlnirea lui Liviu Butoi şi a pianistului Mircea Tiberian cu bateristul Edward Perraud şi bassistul Arnault Cuisinier, mijlocită de Centrul Cultural Francez din Timişoara cu prilejul "Sărbătorii Muzicii" ("La Fête de la Musique") din iunie 2004, s-a materializat în apariţii în faţa publicului din municipiul bănăţean (unde au fost efectuate şi înregistrările CD-ului "Păsări", ce va fi lansat în prezentul Festival). Iniţial autodidact, apoi absolvent al unor studii diverse în domeniul artei sunetelor, bateristul şi percuţionistul Edward Perraud a adoptat pe rînd rock-ul, muzica clasică, muzica "numită" contemporană şi, în chip firesc, capitolul spontaneităţii improvizatorice: jazz-ul. Caracterizat prin frenezia interpretărilor, Edward Perraud şi-a sporit notorietatea şi implicit experienţa artistică prin colaborări cu nume cunoscute ca Sonny Simmons, Steve Potts, David Murray, Ray Anderson, Craig Harris, Art Davis, Rasul Siddik, Dominique Pifarély, Paul Rogers. A învăţat muzică indiană la Calcutta şi a devenit bateristul grupului "Damo Susuki Network". În 1984, Arnault Cuisinier începea studiul contrabassului, nouă ani mai tîrziu el obţinînd Premiul I pentru acest instrument la Conservatorul Naţional Superior de Muzică din Paris iar în 1996 Premiul I pentru Jazz. În 1999 a primit un important Premiu I într-o competiţie de jazz de la Avignon. A colaborat cu cîntăreaţa Claudia Solal, cu saxofoniştii Eric Barret, François Janneau, François Théberge şi alţii. Arnault Cuisinier s-a impus în dubla ipostază de contrabasist şi compozitor, alături de pianistul Benjamin Moussay (pe care acum cîţiva ani l-am aplaudat la Festivalul "Jazz Napocensis" de la Cluj).

LYDIA FILIPOVIC, NEKADA (Serbia, Franţa)

Lydia Filipovic (vocal), Sam Newsome (saxofon), Thomas Bercy (pian), Olivier Gatto (bass), Benjamin Henocq (baterie)

Eleganţă, sofisticare, subtilitate, delicateţe, farmec sunt cele mai potrivite cuvinte pentru a descrie personalitatea muzicală a Lydiei. Născută în Iugoslavia, a reuşit repede să cânte cu cei mai buni tineri muzicieni ai lumii jazz-ului: saxofonistul Mark Turner, pianistul Dario Eskenazi, bateristul Roger Biwandu. S-a mutat în Franţa în 1993 şi s-a concentrat din ce în ce mai mult pe jazz şi muzică latină. "Nekada" este titlul unui CD şi numele grupului coordonat de Lydia Filipovic, avîndu-i în componenţă pe pianistul Thomas Bercy, saxofonistul Sam Newsome şi o remarcabilă secţie ritmică franceză - cea mai solicitată în prezentul festival: bassistul Olivier Gatto şi bateristul Benjamin Henocq. Olivier Gatto ( 22 ianuarie 1963, Manosque, Franţa) a studiat la Colegiul de Muzică "Berklee" din Boston, şi-a cîştigat într-un timp relativ scurt o bună reputaţie, ceea ce i-a adus colaborări de prestigiu: Billy Coham, Lee Konitz, Joe Henderson, Benny Golson, George Cables, John Stubblefield. Benjamin Henocq (6 ianuarie 1969, Paris) s-a impus ca muzician profesionist din 1985, cîntînd în importante cluburi de jazz şi festivaluri din lume. Este considerat unul dintre cei mai virtuozi baterişti ai Europei.


Duminică 24 octombrie, ora 19, sala Radio
PETRICĂ ANDREI & DECEBAL BĂDILĂ TRIO (România, Germania)

Petrică Andrei (pian), Decebal Bădilă (chitară, bass), Vlad Popescu (baterie)

De-a lungul anilor pianistul Petrică Andrei a continuat a se maturiza, a-şi ameliora tehnica, maniera pianistică, a-şi îmbogăţi repertoriul, producîndu-se frecvent pe scene de concert şi festivaliere, în ţară dar şi peste hotare, în Germania, Elveţia, Japonia. A devenit din anul 2000, membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor. A primit în 1993 premiul al III-lea la Concursul pentru pianişti de jazz de la Vilnius, Lituania. Pînă la 24 de ani şi-a adjudecat încă patru recunoaşteri naţionale şi internaţionale. De cînd s-a stabilit în Germania, este pentru prima oară cînd teluricul bassist Decebal Bădilă apare pe scena Festivalului bucureştean de jazz. S-a dedicat de timpuriu acestui instrument, atît în versiunea constructivă acustică a contrabassului, cît şi în versiunea electrică a chitarei bass. În Germania a plecat pentru a studia muzica de jazz. A participat la numeroase concerte, producţii de studio, emisiuni TV şi festivaluri de jazz în Europa şi Asia alături de Clark Terry, Sammy Nestico, Bob Mintzer, Larry Coryell, Chaka Khan, Temptations, The Supremes, Shirley Bassey, Tony Lakatos, Eugen Cicero şi mulţi alţii. Discografia proprie cuprinde interesantele albume de autor "Nothing But Bass" şi "Archibald's Dance". Din 1997 este membru Big Bandului "SWR"din Stuttgart.

GLOBAL UNITY - SAM NEWSOME / LUCIAN BAN QUINTET (SUA, România)

Sam Newsome (saxofon), Lucian Ban (pian), Derrek Phillips (baterie), Carlo DeRosa (contrabas), Cristian Soleanu (saxofon, special guest)

Global Unity Project este o colaborare între trei muzicieni americani: saxofonistul Sam Newsome, bateristul Derrek Phillips şi basistul Carlo DeRosa împreună cu doi muzicieni români: pianistul Lucian Ban (care trăieşte la New York) şi saxofonistul Cristian Soleanu. Împreună vor crea lucrări noi, celebrând astfel spiritul muzicii populare româneşti şi al jazzului american, care vor fi prezentate ca Suită de Jazz Româno-Americană. Global Unity este un efort de grup al unora dintre cei mai buni muzicieni de jazz americani din New York. Grupul a avut peste o sută de concerte de succes. Dincolo de curentul personal al grupului, Global Unity a avut numeroşi dintre cei mai buni muzicieni de jazz americani invitaţi la concertele lor.
În 1992 SAM NEWSOME a avut un mare succes cu primul său album "Sam I Am" realizat sub marca olandeză Criss Cross. În 1995 Newsome a lăsat deoparte saxofonul tenor şi a ales soprano sax-ul, carieră în continuă schimbare care a fost răsplătită din plin cu al său Columbia Debut Sam Newsome & Global Unity, programat pentru realizare în februarie 1999. Este un sunet proaspăt, un amalgam de muzică new-yorkeză cu muzică africană, braziliană, indiană, latină şi funk.

Lucian Ban (pianist/compozitor, aranjeur) este născut în Transilvania şi a studiat la Academia de Muzică din Bucureşti. A fondat grupul The Jazz Unit Quintet în 1994 şi a realizat două albume ca lider la Casa de discuri "Green Records": "Changes - Live at Green Hours" în 1998 şi "From now on" în 1999 (din care aţi putut şi veţi mai putea asculta fragmente în Atelier LiterNet - Muzica în mp3-uri). Al doilea album a câştigat în România (2000) Marele Premiu pentru cel mai bun album decernat de Asociaţia Compozitorilor Români. Una dintre piesele originale de pe primul album a fost inclusă ca tribut în Cartea despre faimosul pianist sud-african Abdullah Ibrahim publicată de prestigiosul Das Booktrader în Copenhaga. În 1999 se mută la New York unde formează un duet cu bine-cunoscutul muzician la tamburine Badal Roy după care a format Quintet-ul cu Alex Harding. Lucian Ban a compus de asemenea muzică pentru producţii de teatru, filme şi balet. De asemenea pentru NYC Symphony Orchestra iar în 2001 a compus muzică originală pentru Compania de Teatru/Dans MINUS. Cântă frecvent cu trupa sa sau ca invitat în cluburile de jazz din New York, turnee în Europa şi este membru BMI Composers Jazz Workshop. De asemena compune pentru Tito Puente/Machito Orchestra pentru care a scris o piesă la cererea acestora, pentru deschiderea concertului Super Bowl 2002. Lucian Ban a realizat două albume în America: "Somethin' Holy" şi "Premonition", realizate în februarie şi martie 2003 (şi din aceste albume vor putea fi ascultate fragmente în Atelier LiterNet - Muzica în mp3-uri). Ambele albume au avut foarte bune cronici în presa de specialitate în America, Italia, Germania.

Derrek Phillips, născut în 1975, a început să ia lecţii de tobă de la şase ani, urmându-l pe tatăl său. Studiile şi le-a definitivat la Universitatea William Paterson în Wayne, New Jersey, cu licenţă în sudiile de jazz. A studiat cu Horacee Arnold (Chik Corea), Yoron Israel (Joe Lavano) şi John Riley (Village Vanguard Orchestra) precum şi cu marele Tony Williams (Miles Davis) în California. A înregistrat şi a avut turnee cu Charlie Hunter, Greg Osby, Rpnny Jordan, Dave Douglas, Rufus Reid, Jason Moran, Adam Levy ş.a.

AURA URZICEANU & BIGBAND Radio (Canada, România)

De peste douăzeci de ani cetăţeană a Canadei, mult apreciata Aura Urziceanu a realizat peste ocean, în patria jazz-ului, Statele Unite ale Americii, performanţe încă neatinse de vreo vocalistă din Europa: a fost angajata lui Duke Ellington (ilustrul dirijor şi compozitor o chema în scenă pe solista noastră cu apelativul "Aura from Romania!"), a colaborat cu Quincy Jones, a întreprins un turneu în Japonia şi a înregistrat un album discografic în Suedia cu marele dirijor de big band Thad Jones, a apărut pe podiumuri dintre cele mai selecte precum cel al Festivalului Newport şi scena de la Carnegie Hall, a evoluat public alături de Ella Fitzgerald şi Sarah Vaughan. Înzestrată cu un glas limpede, de o excepţională întindere, de peste trei octave, cu o dicţiune impecabilă, cu un auz remarcabil, un simţ ritmic, o muzicalitate şi un feeling deosebite, improvizatoare înnăscută şi, în ultimii ani, talentată autoare de cîntece, Aura Urziceanu este şi va rămîne, incontestabil, cîntăreaţa numărul 1 a jazz-ului autohton. Ea nu şi-a ascuns intenţia de a veni în 2004 în România, întîi la Festivalul "Cerbul de Aur", apoi spre a concerta pe podiumul prezentului Festival de Jazz şi, în ultima lună a anului, pentru un mega-spectacol conceput şi pus în scenă de Aura Urziceanu însăşi!

Luni 25 octombrie, ora 19, sala ArCuB
MARIUS VERNESCU TRIO (România)

Marius Vernescu (pian), Pedro Negrescu (contrabas), Tudy Zaharescu (baterie)

În dorinţa de a studia jazz-ul într-un institut de învăţămînt specializat, Marius Vernescu a plecat la vîrsta de 28 de ani în Germania. După absolvire, revenit definitiv în ţară, Marius Vernescu (actualmente asistent la Universitatea Naţională de Muzică), a primit Premiul pentru cea ma valoroasă performanţă externă a unui muzician român. În formula de trio a pianistului, rolul bassului îi revine lui Pedro Negrescu. Cît îl priveşte pe bateristul formaţiei, Tudy Zaharescu (născut la 1 octombrie 1960), el face parte, de asemenea, din liga întîi a instrumentiştilor de gen. Practica muzicală îndelungată, în Big band-ul Radio şi în multe alte formaţii, autodisciplina la care l-a obligat activitatea în străinătate (Suedia şi Canada), perseverenţa vădită în studiul zilnic, preocupările pentru conştientizarea tehnicii bateriei, concretizate în atît de interesanta casetă video "Puterea ritmului", fac din Tudy Zaharescu un partener preferat şi un artist respectat, de către muzicienii noştri şi de cei străini cu care a conlucrat ocazional - chitaristul american Larry Coryell, trompetistul polonez Tomasz Stanko.

J 4 & NICOLAS SIMION (Franţa, Polonia, România)

Nicolas Simion (saxofon), Piotr Wojtasik (trompetă), Florian Weber (pian), Olivier Gatto (contrabas), Benjamin Henocq (baterie)


Personalitate de prim rang a diasporei române de jazz, Nicolas Simion a hotărît să părăsească în primăvara anului 1989 România, spre a se afirma pe plan internaţional. Instrumentist autodidact la saxofoane (după ce studiase clarinetul în liceu şi muzica clasică la Conservatorul din Bucureşti ), Nicolas Simion, după stabilirea în Austria, nu a întîrziat să se impună ca un jazzman de certă experienţă şi originalitate. A întreprins, din octombrie 1991, o serie de turnee în noua sa patrie, ca şi în Germania, Polonia, Bulgaria, Elveţia, Comunitatea Statelor Independente, Grecia etc. Dar ceea ce i-a conferit o mai largă recunoaştere a fost activitatea de înregistrări în studiouri din care au rezultat discul: "OctetOst", apoi sub nume propriu CD-urile intitulate "Black Sea", "Dinner For Don Carlos", "Transylvanian Dance", "Back To The Roots", CD-urile "Mal, Verve, Black & Blue Live At Satiricon" şi "The Big Rochade" realizate cu pianistul american de culoare Mal Waldron iar mai recent alte albume de autor, precum "Luca's Dream", "Viaggio Imaginario", "Nicolas Simion Trio/Nick At Night", "Balkan Jazz", "Live In Transylvania, Duo Nicolas Simion - Iancsi Körössy", "Live In Graz-featuring Lee Konitz & Iancsi Körössy", "Timeebbing - 3 Now 4", "The Art of the Duo, Nicolas Simion and Florian Weber". Toate aceste albume au fost realizate împreună cu instrumentişti americani şi europeni de calitate. În formula J4, el i-a invitat pe Piotr Wojtasik, excepţional trompetist polonez, de asemenea Florian Weber, Olivier Gatto şi Benjamin Henocq împreună cu care a realizat în primăvară în România un turneu şi un CD, "Paris-Transilvania Express" (în curs de apariţie).



Biletele sunt puse în vânzare la casa de bilete a Sălii ArCuB (str. Batiştei nr. 14) şi la casa de bilete a Sălii Radio.

Preţul biletelor:
Sala Radio - 210.000 lei şi 157.500 lei (reducere pentru elevi, studenţi, pensionari)
Sala ArCuB - 157.500 lei şi105.000 lei (reducere pentru elevi, studenţi, pensionari)



În serile festivalului, după recitalurile de la Sala ArCuB

STAND-UP COMEDY
Arta improvizaţiei
RADU GHEORGHE şi invitaţii săi
Sala ArCuB
- foaier
Sâmbătă, 16 octombrie, ora 21.30
Marţi, 19 octombrie, ora 21.30
Miercuri, 20 octombrie, ora 21.30
Joi 21, octombrie, ora 21.30
Vineri, 22 octombrie, ora 21.30
Sâmbătă, 23 octombrie, ora 21.30
Duminică, 25 octombrie, ora 21.30

PREMIERĂ
Lansare dublu CD "Bucureşti Jazz Festival 2003" - selecţie din recitalurile ediţiei trecute
Duminică, 17 octombrie, Sala Radio, ora 18.30
Vineri, 22 octombrie, Sala ArCuB, ora 18.30


WORKSHOPS
Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti
Luni, 18 octombrie, ora 11.00 - Nicolas Simion (Germania) - compoziţie
Marţi, 19 octombrie, ora 11.00 - Chris Dahlgren (SUA) - contrabas
Vineri, 22 octombrie, ora 11.00 - Sam Newsome (SUA) - saxofon
Sâmbătă, 23 octombrie, ora 11.00 - Decebal Bădilă (Germania) - chitară
Marţi, 26 octombrie, ora 11.00 - Piotr Wojtasik (Polonia) - trompetă

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus