Cronica de (peste) 5 rânduri: Trilogia stereoscopică - FNT, 2010

Sunt şaisprezece minute în care voyeurul şi cel spionat aproape că-şi dau mâna. Priveşti trei femei de undeva de sus, din faţa şi de jos, în trei momente diferite, separate de structură, legate însă de un fir invizibil al vulnerabilităţii şi prefacerii dinaintea schimbării. Billy Cowie, coregraf, compozitor şi realizator de film britanic se joacă cu graniţele spaţiului care există de obicei între spectator şi dansatori, creează prin întuneric şi relief un raport de unu la unu, o intimitate accelerată între tine şi ele. E ca un fel de confesiune care nu te lasă în pasivitate tocmai pentru că absenţa este rana şi nu vrei s-o adânceşti. Femeile se uită în ochii tăi sau îşi văd de corpurile lor contorsionate, dar simt că în umbră e cineva care le spionează. Întinsă, cu spate pe-o saltea, am luat cu mine imaginea asta proiectată pe tavan: o femeie goală, aplecată, prinsă cu picioarele de două mânere asemănătoare cu cele ale valizelor. Îşi atingea tălpile cu palmele, într-o poziţie asemănătoare celei de start în competiţiile de înot. Nu ştiu ce a gândit Cowie când a decis s-o folosească, dar eu am văzut o femeie în balans, indecisă înainte de scufundarea într-un pat în care corpul ei avea să devină, mai târziu, chiar pod.



Biletele se găsesc la teatrele gazdă şi pe www.bilete.ro

Nume

Email (nu va fi publicat)

Website (optional)

Titlu comentariu

Comentariu

Comentariile cu greşeli de ortografie, cele care nu folosesc un limbaj civilizat şi cele care se referă la altceva decât la articolul comentat vor fi şterse.