Cronici de (ceva mai mult de) 5 rânduri: Hey, Girl! - FNT, 2010

Hey, Girl! e un spectacol violent, asurzitor uneori, demonic în alte dăţi, intruziv ca imagine, lipsit de un fir narativ clar delimitat. Un fel personal prin care Romeo Castelluci înţelege să traducă scanarea psihicului feminin, halucinant, bântuit şi oprimat, trecând prin personaje de tipul Ioana d'Arc, Julieta sau negresa în lanţuri, ajungând la epoca modernă în care se poartă machiaj, parfum şi tocuri. O trecere de la stadiul unui corp înfăşurat în placentă la contururile unei femei, trecere însoţită de suspine care tot revin, de respiraţii precise ca ticăitul unui ceas, de drumuri debusolante între emisfera dreaptă şi cea stângă şi de lipsa cuvintelor. 70 de minute formate din tablouri în mişcare care au rareori un volum depărtat de maxim şi minim. Nu m-a mişcat, dar am luat cu mine din spectacol imaginea fetei culcate la pământ în întunericul scenei luminate doar câteodată, slab şi tremurat, ca de fulgere. De jur împrejurul ei, douăzeci de băieţi / bărbaţi o lovesc fără să o atingă, cu perne pe care le întrezăreşti în ridicare şi coborâre. Totul e negru. Pe fundal se aud urlete şi gemete monstruoase.


Hey, Girl!
Scenariu şi regia: Romeo Castelluci
Romeo Castellucci & Societas Raffaello Sanzio (Italia)

Biletele se găsesc la teatrele gazdă şi pe www.bilete.ro

Nume

Email (nu va fi publicat)

Website (optional)

Titlu comentariu

Comentariu

Comentariile cu greşeli de ortografie, cele care nu folosesc un limbaj civilizat şi cele care se referă la altceva decât la articolul comentat vor fi şterse.