Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici muzică  Sageata  Maria de Buenos Aires

O doză intensă de tango - Maria de Buenos Aires


Oltea Şerban-Pârâu

TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis

Trăim întâmplări şi vremuri care te fac să te gândeşti mai des la intensitatea cu care ar trebui trăită clipa. Muzica şi dansul ce poartă numele de "tango" sintetizează o autentică filosofie a modului în care se poate transfigura în artă o poveste despre viaţă, moarte şi renaştere.
 

Teatrul Naţional de Operetă "Ion Dacian" îşi păstrează orientarea din ultimii ani, aceea de apropiere de noi zone repertoriale, aflate la graniţa între genuri, prin abordări curajoase şi moderne, în primul rând prin prisma vizualului. Susţinerea muzicală şi sonoră a noilor producţii are o constantă ascendentă din punct de vedere al calităţii, care se datorează atât trupei de bază a teatrului (în acest caz, orchestra condusă de Lucian Vlădescu), cât şi soliştilor şi invitaţilor.
 

În povestea din recenta premieră a spectacolului Maria de Buenos Aires, care beneficiază de captivanta muzică a lui Astor Piazzolla, personajul principal are o astfel de istorie de viaţă pasională, distructivă, decadentă. Suntem încredinţaţi că, dacă povestea - se pare că, iniţial,  suprarealistă  - lui Horacio Ferrer, textier consacrat al muzicii lui Piazzolla, ar fi avut parte de o traducere mai convingătoare în limba română, spectatorii ar fi fost mai uşor de sedus.
 

Artişti convingători
 

Trecând peste acest  amănunt, trebuie să recunoaştem că partiturile celor două roluri principale cântate - Anca Ţurcaşiu întruchipând‑o pe Maria şi Alexandru Agarici în ipostaza Poetului - nu sunt foarte ample, ceea ce presupune avantaje şi dezavantaje. Cel care trebuie să conducă publicul prin meandrele unor planuri temporale complexe este Povestitorul - Andras Istvan Demeter -, care rămâne unul dintre pilonii esenţiali ai spectacolului alături de balet.
 

Coregrafia lui Mario Radacovsky, care semnează şi regia spectacolului,  denotă o viziune asupra dansului pe care coregraful slovac şi-a rafinat-o în colaborările cu Jiri Kilian, Mats Ek, Nacho Duato, Ohad Nahrin, William Forsythe, Edouard Locke, nume emblematice ale genului în ultimele decenii. Am fost convinşi de muzică, extrem de sugestiv frazată de un grup de solişti din Orchestra Teatrului Naţional de Operetă "Ion Dacian", şi de invitatul lor la bandoneon, Massimiliano Pitocco, evoluând sub bagheta lui Lucian Vlădescu, dar şi de dans.
 

Ingredientele succesului
 

Spectacolul Maria de Buenos Aires,  aşa cum îl putem vedea la Operetă, este perceput mai mult ca un balet cu momente cântate şi vorbite.  Sub îndrumarea lui Mario Radacovsky (asistent coregrafie Andreea Duţă), soliştii Violeta Dumitraşcu (Maria) şi Marian Chirazi (Poetul), care dublează prin mişcare discursul muzical al celor doi cântăreţi, dar şi ansamblul de balet au reuşit să se transpună în starea de spirit pe care o presupune tangoul şi care nu este întotdeauna la îndemâna artiştilor români, fie ei muzicieni sau balerini.

Un alt aspect care să seduce publicul şi-l ajută să intre în atmosferă este scenografia lui Marek Holly, simplă şi inventivă. Au un cuvânt de spus şi costumele, diverse şi rafinate, create de Emea Nowak. Dacă v-am făcut curioşi, puteţi încerca o doză intensă de tango.




 Toate articolele despre Maria de Buenos Aires


0 comentarii

Click pentru a mări imaginea


Resurse

 Alte articole de Oltea Şerban-Pârâu


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer