Super 8
Personaj-cheie în divertismentul american al ultimului deceniu, J.J. Abrams este "creierul" din spatele unor mega-succese de televiziune - serialele Felicity, Lost şi Alias - şi, totodată, "responsabilul" de reinstalarea cu succes a unor francize precum Mission: Impossible (Adams a regizat al treilea film din serie) şi, mai ales, Star Trek.

 

Povestea thrillerului SF Super 8 implică un grup de adolescenţi din orăşelul american ficţional Lillian, Ohio şi este plasată în "lunga vară fierbinte" a anului 1979 (vara accidentului nuclear de la Three Mile Island). Puştii turnează un film cu zombies pentru un festival local, cu ajutorul unei camere Super 8, şi, întâmplător, sunt martorii unui îngrozitor accident de tren, pe care-l surprind pe peliculă. Trenul aparţinea U.S. Air Force (forţele aeriene americane) şi transporta o misterioasă încărcătură, iar acesta este punctul de pornire al unor incredibile aventuri. Plasarea acţiunii în 1979 - deloc întâmplătoare - îi permite lui J. J. Abrams să-şi realizeze filmul în maniera glorioasă a marilor producţii americane din a doua jumătate a anilor '70, începutul anilor '80 (pe modelul unui film cu o tehnică similară ca Zodiac, al lui David Fincher). 

Alien go home

Trimiterile la filmele celebre de gen ale perioadei abundă în Super 8, iar toate aceste pelicule sunt adunate şi evocate aici nu pentru a le parodia (cum e cazul altor producţii), ci pentru a le omagia şi a le revitaliza, a le readuce în imaginarul colectiv al publicului. Desigur că cele mai apropiate referinţe sunt cele două mari filme ale lui Steven Spielberg din acea epocă, Close Encounters of the Third Kind (1977) şi E.T. (1982), şi influenţa lor în Super 8 este de domeniul evidenţei. Filme ca Alien, Cocoon, Poltergeist şi The Goonies sau horror-urile cu teenageri ale anilor '80 mai pot fi aduse în discuţie, dar - din punct de vedere stilistic - pelicula lui Abrams este o mostră perfectă de cum ar fi arătat Alien (1979) realizat de Steven Spielberg.

Super 8 este spielbergian până în măduva oaselor (finalul grandios este o copie 1:1 a marilor finaluri din filmele cineastului american), şi acest lucru nu este de mirare: Spielberg este principalul producător al filmului, iar "gurile rele" spun că s-a implicat cât de mult a putut în scrierea scenariului şi în regie (aşa cum şi Abrams a procedat ca producător al lui Cloverfield, în 2008). Se întăreşte astfel branduirea lui J.J. Abrams ca "noul Spielberg" (posterul filmului insistă asupra acestui fapt, anunţându-i în egală măsură pe scenaristul-regizor Abrams şi pe producătorul Spielberg). De-a lungul vremii, "magicianul" Hollywoodului a gestionat carierele multor cineaşti afini, cărora le-a oferit proiecte şi le-a produs filmele; singurii care au reuşit să-şi câştige propria personalitate ar fi Robert Zemeckis şi Joe Dante.

Cubul Rubik, My Sharona, walkmanul ca ultimă senzaţie, Three Mile Island... referinţele explicite la anul 1979 abundă, dincolo de stilistica atât de particulară a filmului (chiar dacă mici anacronisme n-au putut fi evitate). "Există ceva la filmele turnate în Super 8 care este atât de evocativ", spunea regizorul (filmul cu zombies turnat de personaje ne este arătat în întregime pe genericul final). "E ceva în a privi la filmele în analog care este infinit mai puternic decât digitalul."


Regia: J.J. Abrams Cu: Elle Fanning, Amanda Michalka, Kyle Chandler, Riley Griffiths

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus