aprilie 2012
Festivalul Internaţional Shakespeare, 2012
Prima zi, 23 aprilie 2012

Four hundred years of sonnets spune un fel de MC al spectacolului (Georgette Dee), care stă în faţa publicului între sonete, în timp ce după cortină se pregăteşte următoarea scenă. Da, patru sute de ani, şi sala e plină de oameni care vor să vadă cele douăzeci şi cinci de sonete puse în scenă de Robert Wilson, cu actorii de la Berliner Ensemble.

E foarte posibil ca publicul de la deschiderea festivalului Shakespeare de la Craiova (ediţia a VIII-a) să fi fost un public diferit de cel de la spectacolele de zi cu zi. Nu venise să vadă Sonetele lui Shakespeare în regia lui Wilson, ci venise să le vadă live (aşa cum am auzit spunându-se de câteva ori), pentru că destul de mulţi dintre cei din public cunoşteau deja montarea.



Wilson poate să facă orice, pentru că fantezia lui e fără margini, dar nu face oricum. Toate elementele spectacolului sunt importante - aşa cum chiar el declară. Grija pentru fiecare strat e vizibilă. Lumina, muzica, decorul, costumele, machiajul, până şi caietul program al spectacolului (care, şi el, poate fi un obiect artistic!), toate sunt atent îngrijite. Iar germana nu a sunat niciodată mai bine decât în cântecele lui Rufus Wainwright, pe sonetele lui Shakespeare. De altfel, de la solo-ul de chitară, la pian şi compoziţii complexe, toate stârnesc aplauze, mai ales când sunt dublate de actorie.
 
Inge Keller, Shakespeare însuşi, machiată puternic şi foarte în vârstă, e o apariţie stranie. Nici celelalte personaje nu sunt mai puţin bizare. Îngeri, un cupidon gras, regina, the Dark Lady, femei care joacă roluri de bărbat, şi invers, iar grimasele exagerate şi chicoteli sinistre fac ca din gurile lor să sune ciudat orice are legătură cu iubirea.

Scena arată ca o pictură. În orice moment poţi face cut şi poţi să mai obţii una. Imagini după imagini, sunete după sunete, ca spectator ai ceva de muncă dacă nu vrei să pierzi nimic. Şi, după ce se termină spectacolul şi urcă cu toţii pe scenă, cu regizorul, cu armata de maşinişti, şi după ce publicul îi cheamă iar şi iar, ca să-şi arate recunoştinţa, o spectatoare o întreabă pe alta "Ai înregistrat aplauzele?"
 
Shakespeares Sonnete / Sonetele lui Shakespeare
Prezentat de Berliner Ensemble (Germania)
Regie, lumini: Robert Wilson
Muzică: Rufus Wainwright
Distribuţia: Christina Drechsler, Anke Engelsmann, Ruth Glöss, Anna Graenzer, Ursula Höpfner-Tabori, Traute Hoess, Inge Keller, Sylvie Rohrer, Dejan Bucin, Jürgen Holtz, Christopher Nell, Sabin Tambrea, Georgios Tsivanoglou, Georgette Dee, Winfried Goos.



0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus