mai 2012
Festivalul filmului european, 2012
Ora 16:00, Cinemateca Eforie
Friends / Prietenie
Macedonia / Norvegia, 2010, 35', documentar
 
Regia, scenariul şi imaginea: Frode Storaas, Elizabeta Koneska
Montajul: Frode Storaas
 
Povestea unei prietenii într-o ţară măcinată de probleme etnice şi religioase.
 
Filip este elev la şcoala gimnazială Mac Brod, iar în timpul şcolii locuieşte la cămin. Alija este prietenul lui. Cei doi aparţin unor religii diferite şi acest lucru îi separă nu numai în pauzele de la şcoală, dar şi în timpul liber. Filip îşi petrece weekend-urile în satul lui natal, Samokov, culegând ciuperci pentru a le vinde şi ajutându-şi bunicii şi mama în micul magazin pe care îl au. Alija face naveta în fiecare zi din satul lui, Plasnica.
 
Elizabeta Koneska s-a născut şi trăieşte la Skopje şi este de profesie etnolog. A studiat la Belgrad şi Istanbul. A documentat şi realizat peste 13 proiecte de film etnologic în Macedonia şi Turcia. În 2007 a câştigat Marele Premiu la a 16-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Etnografic de la Belgrad pentru filmul Peace for All .
Frode Storaas este doctorand şi asistent universitar la Universitatea din Bergen (Norvegia), Departamentul de Antropologie. A fost implicat în proiecte de film etnografic în Africa, Orientul Mijlociu, Mexic, SUA, China şi Norvegia.

Një Rreze mbi Sharr / O rază de soare peste muntele Sharr / Sunshine Over Sharr Mountain - The Balkan Alps
Macedonia, 2011, 48', documentar
 
Regia: Arben Thaçi
Scenariul: Betim Imeri şi Bejza Bilalli
Imaginea: Arben Thaçi şi Shpetim Ameti
Montajul: Fadil Veseli
Muzica: Fatos Lumani
Narator: Arsim Fazlia
Distribuit de: Arbfilm
 
Documentarul, de natură descriptivă, îşi propune să promoveze frumuseţea naturală şi bogăţiile masivului muntos Sharr, partea macedoneană.
 
Arben Thaçi a absolvit Academia de Arte din Pristina şi lucrează la Casa de Producţie Arbfilm.

Ora 17:30, Cinemateca Eforie
Colecţie de animaţie balcanică
 
Program oferit de Arhiva Naţională de Film în colaborare cu Cinemateca Croaţiei, Cinemateca Macedoniei şi Filmoteca Bulgariei, 87'
Intrarea este liberă.

Fuga fără sfârşit / Bijeg (Croaţia, 1970, 6') - regia: Zvonimir Lonćarić
Jimmy Cowboy (Muntenegru / Croaţia, 1957, 13') - regia: Dušan Vukotić
Surogat / Ersatz (Muntenegru / Croaţia, 1960, 9') - regia: Dušan Vukotić
Masca morţii roşii / Maske crvene smarti (Serbia / Croaţia / Cehia, 1969, 10') - regia: Pavo Stalter şi Branko Ranitović
Cei trei prostănaci / Trimata glupati (Bulgaria, 1970, 6') - regia: Donio Donev
Cei trei prostanci vânători/ Trimata glupati lovti (Bulgaria, 1972, 6') - regia: Donio Donev
Sisif (Bulgaria, 1976, 8') - regia: Stoian Dukov
Prometeu XX / Prometei XX (Bulgaria, 1970, 6') - regia: Todor Dinov
Mărul / Labalkata (Bulgaria, 1963, 5') - regia: Todor Dinov
Rezistenţa / Otpor (Macedonia, 1978, 7') regia: Boro Pejcinov
Mâna / Raka (Macedonia, 1980, 11') - regia: Darko Marković
 
Nu numai cinematografia românească prin Ion Popescu- Gopo, dar şi celelalte şcoli balcanice de cinema s-au afirmat mai întâi în animaţie. O constantă începând cu desenele lui Gopo şi până la cele ale bulgarilor în anii '80 a fost ironia. Reprezentanţii Şcolii de la Zagreb s-au afirmat în anii '50 adoptând un stil minimalist şi ironic, opus opulenţei desenelor lui Disney. Şcoala de la Zagreb a fost depotrivă un fenomen croat şi unul iugoslav. O bună parte din animatori erau croaţi, însă Nedeljko Dragić, Borivoj Dovniković şi Ante Žaninović sunt sârbi, deşi ultimii doi s-au stabilit la Zagreb, iar cel mai cunoscut reprezentant, Dušan Vukotić, deţinător al unui Oscar pentru Surogat / Ersatz (1962) şi al unei nominalizări pentru Jocul / Igra (1964), este muntenegrean. În următorii ani s-au afirmat animatori şi în alte centre - la Belgrad, Novi Sad şi în capitala Macedoniei, Skopje. În anii '70, datorită lui Darko Marković, Petar Gligorovski, Delcio Mihailov şi Boro Pejcinov, s-a impus şi Şcoala de la Skopje, încă de la primele filme realizate în 1976. Gligorovski a primit în 1976 Ursul de Argint la Berlin cu Feniks, iar Marković a obţinut in 1976, 1980 şi 1981 premii la Oberhausen pentru Stop, Ultima fereastră, respectiv Mâna. În anii '70 şi '80 s-au afirmat realizatorii de animaţie bulgari Donio Donev, Slav Bakalov şi Rumen Petkov, deţinători ai unui Palme d'Or pentru scurtmetraj în 1985 cu Căsătoria / Jenitba.


Ora 19:30, Cinemateca Eforie
Le refuge / Refugiul / The refuge
Franţa, 2009, 90', dramă
 
Regia: François Ozon
Scenariul: François Ozon, Mathieu Hippeau
Imaginea: Mathias Raaflaub
Montajul: Muriel Breton
Muzica: Louis-Ronan Choisy
Cu: Isabelle Carré, Louis-Ronan Choisy, Pierre Louis-Calixte, Melvil Poupaud
Distribuit de: Clorofilm

Mousse şi Louis sunt tineri, frumoşi, bogaţi şi îndrăgostiţi. Până când drogurile le invadează viaţa, şi în urma unei supradoze Louis moare. Mousse supravieţuieşte, dar află curând că este însărcinată. Mama ei insistă să facă avort, dar Mousse fuge departe de Paris. Câteva luni mai târziu, fratele lui Louis i se alătură în acest refugiu. El doreşte să o ajute şi să-i împărtăşească secretul lui.
 
François Ozon s-a născut la Paris, pe 15 noiembrie 1967. După absolvirea Facultăţii de Film de la Sorbona a studiat regia la şcoala pariziană La Fémis. După câteva scurtmetraje, cunoaşte succesul cu farsa familială Sitcom (1998). În 2000, este selecţionat la Festivalul de Film de la Berlin cu adaptarea sa după Fassbinder - Gouttes d'eau sur pierres brulantes şi din nou, în 2002 cu 8 Femmes. Următoarele filme Sous le sable şi Swimming Pool (ambele cu roluri interpretate de Charlotte Rampling) s-au bucurat şi ele de succes, fiind selecţionate în numeroase festivaluri.
 
Premii: Premiul special al juriului - Festivalul Internaţional de Film de la San Sebastián, 2009.
 
Website: http://www.lerefuge-lefilm.com


Ora 21:00, Cinemateca Eforie
Superclasico
Danemarca, 2011, 99', comedie
 
Regia: Ole Christian Madsen
Scenariul: Ole Christian Madsen, Anders Frithiof August
Imaginea: Jørgen Johansson
Montajul: Søren B. Ebbe
Muzica: Jonas Struck
Cu: Paprika Steen, Anders W. Berthelsen, Adriana Mascialino, Sebastian Estavenez
Distribuit de: Clorofilm
 
Filmat în Argentina, la Buenos Aires, Superclasico este o comedie autentic daneză, plasată într-un ambient argentinian bine conturat. Vinul, tangoul şi temperamentul latin conduc la o combinaţie explozivă.
 
Christian este un comerciant danez de vin, din Copenhaga, căruia totul îi merge prost în ultima vreme. Este pe cale de a-şi declara falimentul, iar soţia, Anna, l-a părăsit în urmă cu an un şi jumătate şi a plecat în Argentina, să lucreze ca agent sportiv, în fotbal şi acum duce o viaţă de lux alături de un jucător argentinian de mare succes, Juan Diaz. În loc să trimită pur şi simplu actele de divorţ prin poştă, Christian ia decizia să meargă la Buenos Aires să le semneze. Aşa se face că ajunge în Argentina, împreună cu fiul lor de 16 ani, sperând în secret s-o recâştige pe Anna. Superclasico este un eveniment de mare importanţă în Argentina, confruntarea anuală între două echipe legendare: Boca Juniors şi River Plate. Însă în cercurile diplomatice, este o referinţă la felul în care argentinierii denumesc situaţia (relativ frecventă) în care o femeie din Europa solicită şederea în Argentina, după ce se îndrăgosteşte de un bărbat latino, de obicei mult mai tânăr.

Ole Christian Madsen s-a născut în Danemarca, în 1966 şi a absolvit Şcoala Naţională de Film în 1993 cu Happy Jim. A scris scenarii şi a regizat o serie de filme care au fost premiate, printre care Kira's Reason - a Love Story, (2001), Angels in Fast Motion (2005) şi Prague (2006). Filmul său Flammen & Citronen (2008) a fost prezentat la Festivalul Filmului European în ediţia din 2010, fiind de altfel difuzat în peste 60 de ţări şi reprezentând unul dintre cele mai mari succese de box-office ale Danemarcei. În afară de filmele pentru marele ecran, Madsen a mai regizat şi seriale de televiziune. Superclasico este prima sa comedie, fiind pentru prima dată când o echipă de filmare daneză face un film artistic de lung metraj în Argentina. Superclasico a fost propunerea oficială a Danemarcei pentru pentru categoria cel mai bun film străin la Premiile Academiei Americane de Film din 2012.


0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus