Howard Hawks, cineastul preferat al lui John Carpenter, probabil cel mai complex şi influent regizor american, a excelat în cam toate genurile posibile, de la comedie
(His Girl Friday) şi aventură
(Hatari!) la western
(Rio Bravo), de la satiră
(Twentieth Century) la război
(The Dawn Patrol), de la noir
(The Big Sleep) la dragoste
(To Have and Have Not) şi de la musical (
Gentlemen prefer blondes) la horror
(The Thing from Another World). Howard Hawks a regizat cea mai bună producţie a lui Howard Hughes (
Scarface, 1932) şi tot el a salvat de la moarte clinică ultimul film pe care Hughes a încercat să-l regizeze (
The Outlaw, 1943). Howard Hawks nu este eroul celui mai recent opus semnat (cel puţin aşa susţine genericul final) Martin Scorsese şi nu apare în film decât subliminal, pe un poster ici-colo...
The Aviator, blockbuster digitalizat, stilizat, şi ultra-filtrat (sic!), este biografia (în fapt o bucată de 20 de ani, plus un flashback freudian din juneţe) mult-aşteptată a unuia din cele mai fascinante / respingătoare personaje ale secolului 20, mare amator de petrol, femei, băieţi, avioane, filme, morfină, lapte şi şerveţele, celebrissim ipohondru, producător, paranoic, pilot, gagicar şi miliardar, l-am numit pe sus-pomenitul Howard Hughes. Scenariul lui John "Gladiator" Logan evită cu graţie orice aluzie la homosexualitate, droguri sau spionaj şi-l prezintă pe magnat drept un vizionar, definiţie nu inexactă, dar incomp(l)etentă.
Cu toate străduinţele lui Leo DiCaprio (într-un rol pe care şi l-a dorit din suflet) şi cu toate artificiile regizorului (secvenţele din timpul filmărilor pentru
Hell's Angels sunt desaturate pentru a semăna cu Technicolorul de pe vremuri), cetăţeanul Hughes (infinit mai bine creionat în episodul
Since I don't have You, din seria-cult
Fallen Angels) şi cineastul Scorsese (care tocmai a ratat a cincea oară Oscarul) sunt de negăsit în acest film impecabil tehnicaliceşte, dar rece, sec şi, vai!, atât de impersonal. Marea problemă nu-s avioanele (celor care reproşează excesul de zbor le reamintesc că filmul nu se numeşte
The Playboy, nici
The Billionaire, nici
The Producer şi nici măcar
The Sick Bastard) ci lipsa de reacţie...
"Scorsese s-a întors!" freamătă cronicarii, cu mic cu mare. În primul rând, nu ştiam să fi plecat undeva, în al doilea rând... poate cu spatele.