Adevărul / august 2012
Magic Mike
Din capul locului trebuie spus că Magic Mike este un film de Steven Soderbergh, mai precis de ex-marele regizor Steven Soderbergh. Cei care vor intra la acest film ca să se amuze de scenele - destule, de altfel - cu bărbaţi dezbrăcaţi, gândindu-se, poate, şi la vechiul şi clasicul Full Monty, se vor păcăli, fie că vor recunoaşte sau nu, şi vor râde, dar oarecum strâmb.

Într-adevăr, cineastul american îşi etalează şi în această peliculă stilul minimal(ist) pe care-l plimbă cu el de câteva filme încoace, de când şi-a propus să abordeze pelicule de gen, pe care să le golească de tot ceea ce le face atrăgătoare pentru public (Contagion din 2011, şi Haywire, din 2012, sunt cele mai recente exemple). Cu alte cuvinte, filmul este "sec", chiar plat am putea spune, dar este "într-un fel", este un film în toată puterea cuvântului, ceea ce nu se poate spune despre multe produse care ne sunt livrate ca film independent.

Poveste morală

Magic Mike este prezentat ca o comedie cu stripperi, dar tonul este, în permanenţă, unul grav, obiectiv, interesat de autenticul şi firescul situaţiilor şi al personajelor. În plus, filmul virează repede spre o "poveste morală", în buna tradiţie a cinemaului de autor, chit că, în mod deliberat, nu o (con)duce până la capăt şi preferă să încheie pe un ton optimist.

Pentru filmul său cu stripperi, Soderbergh a plecat de la amintirile personale ale actorului principal, Channing Tatum, care a servit în această branşă pe la 18 ani. Tatum a fost rugat să le pună pe hârtie, iar scenaristul Reid Carolin le-a dat o formă profesionistă. Oricum, subiectul nu e decât un pretext pentru cineastul american.

Stripperul la 30 de ani

Filmul nu este o investigaţie în industria striptease-ului masculin, ci urmăreşte traiectoria personajului principal, Mike (Channing Tatum), un stripper de 30 de ani. Acesta practică ziua fel de fel de meserii utilitare, iar noaptea este vedeta clubului exclusiv Xquisite, totul în scopul de a strânge bani pentru a se ocupa de o afacere "serioasă", mai exact mobilă executată manual, la comandă. Evoluţia lui Mike este urmărită prin relaţia sa cu mai tânărul Adam / Kid (Alex Pettyfer), de 19 ani, pe care-l introduce în această lume.

Lumea în care intră puştiul necopt - a excesului, a drogului şi a afacerilor ilegale - poate fi şi una periculoasă, iar cei doi vor cunoaşte pe pielea lor riscurile şi căderea. Fără să mai vorbim că inclusiv relaţiile din cadrul clubului Xqui­site sunt unele de putere, conduse cu mână fermă de cabotinul patron Dallas (Matthew McConaughey). Mike alege să se "mântuie" printr-un act de mare generozitate, pecetluind astfel despărţirea sa de această lume a viciului. Filmul este, într-adevăr, filmul lui Mike, pe care-l descoperim prin relaţia sa cu Kid şi cu sora acestuia, Brooke (Cody Horn), de care se îndrăgosteşte şi sub influenţa căreia se transformă.

De la Scorsese citire

Nu cu Full Monty trebuie comparat filmul lui Soder­bergh, ci cu Boogie Nights, povestea scorsesiană din 1997 a lui Paul Thomas Anderson (acesta va fi şi mai aproape de Scorsese în capodopera sa There Will Be Blood, din 2007). Spre deosebire, însă, de Scorsese sau de Anderson, care-şi construiesc în întregime filmele pe binomul ascensiune-cădere (mântuire), Soderbergh nu duce lucrurile departe, în niciun caz până la capăt, preferând să le trateze şi să le încheie într-un mod călduţ.
 
Regia: Steven Soderbergh Cu: Channing Tatum, Alex Pettyfer, Matthew McConaughey, Cody Horn, Olivia Munn, Joe Manganiello, Kevin Nash, Matt Bomer, Gabriel Iglesias

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus