mai 2013
După ce în anii trecuţi, MECEFF - Mediaş Central European Film Festival a avut drept ţări invitate Israelul şi respectiv, SUA (cu accent pus pe contribuţia românească la gloria Hollywood-ului), cea de-a treia ediţie, care va avea loc în perioada 25-29 iunie 2013, are drept invitată specială o ţară a cărei istorie cinematografică a fost legată, încă de la început, de evoluţia celei de-a şaptea arte pe plan mondial - Germania. Astfel, în selecţia celei de-a treia ediţii MECEFF, publicul cinefil va avea ocazia să se (re)întâlnească cu mari regizori ai cinema-ului german de ieri şi de azi (Rainer Werner Fassbinder, Wim Wenders, Edgar Reitz sau Werner Herzog), cu filmele realizate în Germania de către preşedintele festivalului, regizorul Radu Gabrea, şi să vadă o serie de producţii recente de scurt şi lungmetraj, lansate şi premiate în festivalurile internaţionale de profil.

De asemenea, ediţia din 2013 prilejuieşte întâlnirea publicului român cu una dintre cele mai mari producătoare germane de film şi televiziune din toate timpurile, Regina Ziegler, laureată în 2004 cu premiul omagial "Berlinale Camera", acordat anual în cadrul Festivalului Internaţional de Film de la Berlin. De asemenea, în 2012, Regina Ziegler a primit prestigiosul "Prix Europa Lifetime Achievement Award" pentru contribuţia deosebită în producţia de televiziune, radio şi online. Regina Ziegler va fi prezentă la MECEFF în calitate de invitat special al ediţiei.

Regizorul, scenaristul şi actorul Rainer Werner Fassbinder (31 mai 1945 - 10 iunie 1982), unul dintre numele cele mai importante ale Noului Cinema German a reuşit, în mai puţin de 15 ani de carieră, să creeze o operă impresionantă: 40 de lungmetraje, două seriale de televiziune, trei scurtmetraje, 24 de piese de teatru şi 4 piese radiofonice, plus 36 de roluri interpretate fie în filmele sale, fie în ale altora.

Personalitate plurivalentă, Fassbinder a lucrat, de asemenea, şi ca manager de teatru, compozitor, cameraman, monteur şi producător. Filmul selectat în cadrul MECEFF 2013 - Lili Marleen (1981), ecranizare a romanului autobiografic Der Himmel hat viele Farben, scris de artista Lale Andersen, prima interpretă a celebrissimei piese - reprezintă unul dintre puţinele realizate de Fassbinder în limba engleză şi prilejuieşte, printre altele, reîntâlnirea cu câteva nume mari ale cinema-ului internaţional: Hanna Schygulla, Giancarlo Giannini, Mel Ferrer, Udo Kier, etc.


Preşedinte al Academiei Europene de Film încă din 1996, dublu nominalizat la Oscar, câştigător al unui BAFTA, un Palme d'Or şi un FIPRESCI la Cannes (Paris, Texas, 1984), al unui Urs de Argint la Berlin (The Million Dollar Hotel, 2000), al unui Mare Premiu al Juriului la Cannes (Faraway, So Close!, 1993) sau a unui Leu de Aur la Veneţia (Der Stand der Dinge, 1982), Wim Wenders reprezintă cel mai iubit şi mai valoros export cinematografic german al ultimelor trei decenii. Portretul Wim Wenders din cadrul MECEFF 2013 cuprinde două filme impresionante, Der Himmel über Berlin (Premiu de regie la Cannes în 1987) şi Lisbon Story (1994), menite să contribuie la amplul portret al unui regizor devenit cult.

Edgar Reitz, al cărui nume este definitiv legat de trilogia TV Heimat: A Chronicle of Germany (1984), Heimat: A Chronicle of a Generation (1993) şi Heimat 3: A Chronicle of Endings and Beginnings (2004), va fi omagiat la MECEFF graţie celei mai recente producţii din serie, Heimat Fragments: The Women (2006) - între timp, regizorul se află în postproducţie cu un nou episod al epopeei, Die andere Heimat, de această dată produs direct pentru cinema şi cu Werner Herzog în rolul principal... Şi pentru că am amintit de Herzog, acesta va fi prezent la MECEFF cu filmul care l-a confirmat drept un imens nume al regiei mondiale din a doua jumătate a secolului trecut, Enigma lui Kaspar Hauser, film lansat la Cannes 1975 unde, de altfel, a primit premiul FIPRESCI şi Marele Premiu al Juriului.


Pe lângă aceste lungmetraje, tot în cadrul secţiunii speciale "Ţară invitată: Germania", publicul prezent la Mediaş va face cunoştinţă cu unul dintre cele mai mari festivaluri internaţionale de scurtmetraj ale lumii, Oberhausen, graţie unei selecţii impresionante de filme scurte lansate de festival în perioada 1958-1964, şi reunite într-un cofret special lansat cu ocazia aniversării a 50 de ani de la Proclamaţia de la Oberhausen (1962) ce a marcat începuturile Noului Cinema German.

Regina Ziegler va prezenta la MECEFF câteva dintre filmele realizate în Germania de unul dintre colaboratorii săi permanenţi, regizorul Wolf Gremm (Fabian, Kamikaze 1989, Rainer Werner Fassbinder: Letzte Arbeiten), Korczak, filmul lui Andrzej Wajda pe un scenariu de Agnieszka Holland, filmul de televiziune Mutter muss weg (2012) în regia lui Edward Berger şi thrillerul erotic Solo für Klarinette regizat de Nico Hofmann în 1998. De asemenea, tot în cadrul MECEFF, vor fi difuzate serialul TV Weissensee, laureat în 2011 cu premiul pentru Cel mai bun serial TV de către Academia Germană de Televiziune şi omnibusul Erotic Tales, ale cărui scurtmetraje au drept autori pe câţiva dintre cei mai sonori regizori ai cinema-ului mondial: Bob Rafelson, Melvin van Peebles, Susan Seidelman, Ken Russell, Mika Kaurismäki sau Hal Hartley.

Preşedintele MECEFF, Radu Gabrea, va fi prezent în acest an în dublă calitate. Astfel, amfitrionul festivalului va oferi publicului prezent la Mediaş o selecţie de cinci filme personale, realizate de-a lungul şederii sale în Germania de Vest. Fürchte dich nicht, Jakob! / Nu te teme, Iacob! (1982), ecranizare a nuvelei O făclie de Paşte scrisă de Ion Luca Caragiale, o cronică a transformării uimitoare a unui om alienat într-un om ferm şi hotărât, o schimbare cu atât mai extraordinară în contextul unui anti-semitism obiectiv şi internalizat palpabil.


Ein mann wie Eva / Un bărbat ca Eva (1984) reprezintă un omagiu absolut adus de regizorul român cineastului său preferat, Rainer Werner Fassbinder, la numai doi ani după moartea acestuia şi, totodată o cronică a noţiunii de cinema (acţiunea are loc pe fundalul filmărilor la Dama cu camelii). Ein Unding der Liebe / Straniul obiect al iubirii, film în două părţi (Oraşul cel mic şi Oraşul cel mare) făcut în 1988 pentru televiziune, este povestea singurătăţii şi aventurilor mai mult sau mai puţin triste ale lui Georg Bleistein, un tânăr obez lipsit de dragoste şi afecţiune. Tot film de televiziune e şi Ins Blaue / Călătorie surpriză din 1991, realizat în coproducţie cu Franţa, despre o tânără pereche de profesori germani care, confruntaţi cu probleme financiare, trebuie să-şi anuleze concediul programat în Sudul Franţei. Ultimul film din acest calup este Rosenemil (1993), ecranizare a romanului omonim scris de Georg Hermann, avându-l drept protagonist pe regretatul Werner Stocker (aflat la ultimul său rol de cinema) şi a cărei acţiune se desfăşoară în Berlinul sfârşitului de secol XIX.


Programul german se încheie cu o selecţie de filme recente, dintre care amintim Tabu - Es ist die Seele ein Fremdes auf Erden, în regia lui Christoph Stark, povestea destinului tragic de care a avut parte marele poet austriac Georg Trakl, mort la numai 27 de ani din pricina unei supradoze de droguri, Klimt, în regia lui Raul Ruiz, cu un John Malkovich în formă de zile mari, Halt auf freier Strecke / Oprit din drum, în regia lui Andreas Dresen, laureat al premiului secţiunii Un certain regard - Cannes 2011, Hannah Arendt, în regia Margarethei von Trotta, cu Barbara Sukowa in rolul titular, povestea uneia dintre figurile marcante ale gândirii socio-politice contemporane, şi care a fost corespondentul special al revistei americane The New Yorker la procesul lui Adolf Eichmann, comedia de moravuri Drei / Trei, în regia internaţionalului Tom Tykwer şi Barbara, filmul care i-a adus regizorului Christian Petzold un Urs de Argint la Berlin 2012 şi o nominalizare la categoria "Cel mai bun film" în cadrul Premiilor Academiei Europene de Film 2012.

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus