iunie 2013
Urme de distrugere pe Marte
La Odeon se presară prospeţime pe scenă. Instalaţia performativă gândită de Cinty Ionescu şi însufleţită de Nicoleta Lefter transformă Sala Studio într-un loc de experiment şi introspecţie, pe cărări ghidate de proiecţii video şi poeziile lui Bogdan Ghiu. Şi un dialog între Nicoleta şi Bogdan, şi un monolog de-al Nicoletei. Şi ceva magie.

La Odeon apar spectacole tot mai interesante, iar Urme de distrugere pe Marte este unul dintre ele. Nicoleta Lefter este performerul care îşi asumă, alături de Cinty Ionescu, locul de întâlnire dintre poezie, filozofie şi multimedia, într-o instalaţie performativă găzduită în Sala Studio.
 
S-a lucrat pe textele lui Bogdan Ghiu, iar atmosfera spectacolului pare a fi într-adevăr dintr-o altă lume. Deşi se află pe o scenă a unui teatru de stat, performance-ul (să îi spunem aşa) are un caracter experimental şi, mai mult, experienţial. Graţioasa şi delicata Nicoleta Lefter pare că atinge cuvintele care aleargă pe cele trei spaţii de proiecţii, cu mâinile sale fragile, cu care presară din când un praf magic pe scenă. Dialogul pe care îl are cu autorul are scopul de a explica mai bine conţinutul dens al scrierilor lui Bogdan Ghiu.
 
Proiecţiile dintr-o altă lume, chiar de pe Marte, preiau spectatorii din scaunele negre şi îi duc într-o călătorie a sufletului, a vorbelor care par să alunece în interiorul fiecăruia. Totuşi, Nicoleta nu recită, nici nu declamă cuvinte fără înţeles. Ea se apropie de public pentru a-i şopti câteva din vorbele iscusite, scrise dezordonat pe pânza albă ce o ascunde până spre finalul spectacolului. Se joacă inocent cu lumina, pare să fugă de ea, pentru ca apoi să o regăsească.
 
Urme de distrugere pe Marte nu este de povestit, ci este de văzut. Chiar dacă "experimental" înseamnă că artiştii descoperă noi limbaje, lucru ce poate fi observat pe scenă, spectacolul este interesant prin combinaţia de forţe şi atitudini. Pentru că este un gest îndrăzneţ să prezinţi un astfel de produs artistic unui public obişnuit cu alt gen de spectacole. Sunt momente în care echilibrul pare să se destrame, dar forţa cuvintelor şi carisma Nicoletei Lefter salvează întotdeauna situaţia. Trebuie să încurajăm cu prezenţa în sală iniţiativele de acest gen, tocmai pentru suflul de prospeţime pe care îl aduce în teatrele de stat. Cinty Ionescu şi-a dovedit calităţile de video designer la festivalul Fringe New York City, în 2011, când câştigat premiul de excelenţă pentru creaţia video din spectacolul Nils' Fucked Up Day în regia lui Ştefan Peca.
De: Bogdan Ghiu Regia: Cinty Ionescu (Video design & live video), Miron Ghiu (Sound design & live) Cu: Nicoleta Lefter

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus