Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici film  Sageata  Vie d'Adèle, La

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Adela Albastru - La vie d'Adèle la Les Films de Cannes à Bucarest, 2013


Mihai Brezeanu

octombrie 2013
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Adèle e o adolescentă cu ochi mari şi buze cărnoase, care trăieşte într-un oraş francez de provincie ca unic copil al unei familii mic-burgheze cu moravuri mai degrabă conservatoare şi vederi politice mai degrabă de stânga, în care se mănâncă paste cu sos şi se bea vin roşu. Adèlei îi place să citească (şi să interpreteze textele şi personajele în voia propriei imaginaţii, nu aşa cum îi impune profesoara de literatură), să mănânce (mult, oricând şi orice, mai puţin fructe de mare) şi să meargă pe centrul străzii (deşi trotuarele sunt libere). Are prieteni şi are iubit. Într-o zi, zăreşte pe stradă o fată cu păr albastru. Peste câteva luni, o regăseşte într-un bar.
 
La vie d'Adèle (Palme d'Or la Cannes 2013) prezintă povestea acestei întâlniri. De fapt, povestea câtorva ani din viaţa lui Adèle. De fapt şi de drept, povestea unei culori: albastru. Culoarea care decorează aproape fiecare cadru din cele peste 2 ore de film ce urmează întâlnirii dintre cele două fete (albastrul e pentru regizorul Abdellatif Kechiche cam ce e roşul pentru Almodóvar în Volver). Titlul benzii desenate care a inspirat scenariul: Le Bleu est une couleur chaude. Titlul în engleză al peliculei: Blue Is the Warmest Color.
 
Ce e albastrul pentru Adèle? E, în primul rând, nuanţa care naşte coupe de foudre-ul dintre ea şi Emma. E, apoi, culoarea pasiunii carnale dezlănţuite dintre cele două, pasiune pe care camera lui Kechiche o expune pe îndelete, fără pudibonderie, dar şi fără excese, în cadre ample, turnate cu delicateţe şi minuţie, ce reuşesc să alunge jena şi ruşinea care ar putea vizita naturile mai sensibile. Albastrul devine apoi, pe măsură ce dispare din părul Emmei, culoarea în care se îmbracă şi de care se înconjoară Adèle. În fine, devine o culoare între alte culori, parte dintr-o expoziţie a Emmei în care roşul capătă prim-plan-ul.
 
Emma e o tânără cu 6-7 ani mai mare ca Adèle, cu ochi mici şi buze subţiri, declarat lesbiană, parte dintr-o familie cu vederi ultra-liberale în care se mănâncă midii şi se bea vin alb. Emmei îi place să picteze (îşi face din pictură o profesie), să mănânce fructe de mare şi să meargă în baruri gay. Are prieteni şi o iubită. În perioada albastră, iubita se numeşte Adèle.
 
Aparent, motivul despărţirii celor două fete e de căutat în diferenţele majore de background şi aspiraţii. Tradiţionalism versus post-modernitate, paste versus midii, vin roşu versus vin alb, dorinţa pragmatică a lui Adèle de a căpăta un job cât mai rapid (de exemplu, educatoare) versus visul idealist al Emmei de a deveni o mare pictoriţă. Două filozofii de viaţă care au co-fiinţat cât timp a existat dorinţa sexuală şi care apoi s-au depărtat treptat, revenind la disjunctele traiectorii predestinate.
 
Corect e, însă, să privim ansamblul. Adèle merge pe centrul străzii, interpretează multele cărţi citite în felul ei propriu şi personal, se îndrăgosteşte subit de o fată şi, în ciuda prejudecăţilor înconjurătoare, îşi urmează iubirea, aruncându-să cu totul în focul pasiunii. Începe să prefere vinul alb, renunţă la prieteni, la părinţi şi, deloc lipsit de importanţă, îşi învinge aversiunea pentru midii. În paralel cu succesiunea de schimbări, cu devenirea lui Adèle, Emma îşi păstrează prietenii, urcă tacticos în carieră, bea vinul alb dintotdeauna şi acceptă o unică concesie: pastele gătite de Adèle.
 
Avem, pe de o parte, un om viu, îndrăgostit la modul absolut, înţelegând să îşi abandoneze, rând pe rând, obiceiurile sinelui pentru a se întâlni cu celălalt, şi pe de alta un personaj cu un aer superior, oarecum arogant, a cărui siguranţă de sine se clatină vag pradă unei pasiuni de primă fază, pentru ca apoi să redevină un personaj cerebral, în deplin auto-control. Adèle cea aparent conservatoare se aruncă cu totul în braţele pasiunii, Emma cea aparent hedonistă îşi construieşte destinul de durată pe schelele raţionalităţii. Inversia perfectă a datelor de plecare ale celor două personaje e realizată prin alegerea, de către Emma, a unei molcome vieţi casnice, cu soţie şi copil, asumat lipsită de plăceri carnale excesive, în deplin contrast cu vintrele fierbinţi ale lui Adèle, încă clocotind de dorinţă la ani buni după despărţire.
 
De o parte, pasiunea, de cealaltă, pasiunile. Adèle e pentru Emma una din multele (iubite, muze), Emma e pentru Adèle unica (marea iubire). Albastrul e pentru Emma doar o perioadă (aşa cum a avut şi Picasso!), în timp ce pentru Adèle e viaţa însăşi.
 
PS: În rolul principal al filmului, Adèle Exarchopoulos are o prestaţie superbă, intens potenţată de excelenta idee a lui Kechiche de a o filma gros-plan zeci de minute. Constrânsă de partitura infinit mai statică a Emmei, Léa Seydoux impresionează mai ales prin chipul său hipnotizant, melanj de Jean Seberg şi Mia Farrow. La un an de la încântătoarea întâlnire cu Cosmina Stratan şi Cristina Flutur, Cannes-ul a descoperit, graţie unui Kechiche ce şi-a gândit ritmul filmului nu departe de cel ale lui Mungiu, un nou duo feminin-minune, cele două actriţe fiind primele din istoria marelui festival care primesc Palme d'Or-ul alături de regizorul filmului în care au evoluat.




 Toate articolele despre Vie d'Adèle, La
 Toate articolele despre Festivalul de film Cannes, 2013
 Toate articolele despre Les Films de Cannes à Bucarest, 2013


1 comentariu

  • Nu midii...
    Andrei Pop, 04.11.2013, 09:57

    ci stridii!

Click pentru a mări imaginea


Resurse

Sageata Alte linkuri: imdb.com
 Alte articole de Mihai Brezeanu


Alte articole

 Apprendre-enseigner, un parcurs iniţiatic al iubirilor adolescentine - La vie d'Adèle, Dan Sebastian Buciumeanu
 Let's talk about... Adèle, Mihai Fulger
 În spatele scenei. De sex - La vie d'Adèle, Comunicat de presă
 Corporalitate - La vie d'Adèle, Andrei Gorzo
 Qu'est-ce que c'est le réalisateur? - Masterclass Abdellatif Kechiche la Les Films de Cannes à Bucarest, 2013, Sabina Balan
 Toate articolele despre Vie d'Adèle, La


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer