august 2014
Gala Tânărului Actor HOP 2014
Ioana-Maria Repciuc, 23 ani
Studii: Facultatea de Teatru şi Televiziune, Universitatea "Babeş Bolyai", Cluj Napoca, actorie
Profesor: Conf. dr. habil. Miklós Bács, Lect. univ. Irina Wintze, Asist. drd. Camelia Curuţiu
Participă la Gala HOP cu
Misty(c) - text propriu.


Oana Hodade: Care e prima ta amintire despre teatru?
Ioana-Maria Repciuc: Studiam canto la Şcoala de Arte "Francisc Hubic" din Oradea şi Teatrul - de stat pe atunci - actualul "Regina Maria", a organizat o audiţie pentru un musical. Am fost acceptată şi am avut ocazia sa lucrez cu actorii teatrului. Mă fascina totul. Mă simţeam foarte liberă. Lăsam la o parte toate grijile cotidiene şi mă implicam total. Atunci nu puteam să definesc ce anume mă atrăgea ca un magnet şi îmi alimenta dorinţa de a fi pe scenă... nici acum nu pot, dar atâta vreme cât această atracţie rămâne vie, nici nu îmi doresc să ştiu nimic concret. Dacă ar fi totuşi nevoie să caut un răspuns, probabil aş spune ca e vorba de o energie foarte, foarte puternică.
Asta a fost prima felie de teatru din care am gustat puţin, ca dintr-un tort de ciocolată şi mi-am dorit să nu se termine niciodată. A fost o experienţă decisivă pentru cariera pe care am ales să o urmez.

O.H.: Ce te face curioasă?
I.-M.R.: Tot ce nu ştiu, dar vreau să ştiu.

O.H.: Care e personajul tău special din copilărie? (fie el real sau inventat, o mătuşă, un vecin, mama, tata, Peter Pan)
I.-M.R.: Fetiţa cu chibrituri. O puneam pe mama să-mi citească povestea de sute de ori.

O.H.: Ce te bucură?
I.-M.R.: Mă bucur când mai întâlnesc câte un om în adevăratul sens al cuvântului sau când constat că mai sunt şi persoane sincere în jurul meu. De asemenea, mă bucur de fiecare dată când am ocazia să îmi petrec timpul cu familia şi prietenii care mă iubesc şi mă susţin necondiţionat.

O.H.: De ce are nevoie un om ca să fie actor? (calităţi, defecte, abilităţi, idei, perspectivă, ureche muzicală, picioare lungi - ce?)
I.-M.R.: Poftă de joacă, entuziasm, pasiune, copilărie şi o doză considerabilă de nebunie.

O.H.: Ce te face vulnerabilă?
I.-M.R.: Iubirea mă face vulnerabilă oricât aş încerca să mă folosesc şi de raţionament.

O.H.: Ce te entuziasmează?
I.-M.R.: Aplauzele.

O.H.: Cum e generaţia din care faci parte?
I.-M.R.: Puţin mai proastă decât cele precedente şi puţin mai bună decât cele care urmează. Mă bucur că am avut parte de o copilărie fără computere, console şi jocuri pe calculator. Eram în al nouălea cer dacă descopeream de Crăciun, sub brad, o casetă audio pe care o ascultam apoi la nesfârşit. Citeam mult mai mult decât o fac copiii azi, mă jucam cu lego, cuburi, cel mult mario şi bomberman pe nintendo. Mă bucuram prin clasa a V-a de 10 minute de internet prin dial-up, la care ştiai că s-a conectat după zgomot. Socializam cu prietenii mei afară la joacă, nu pe calculator sau prin intermediul telefoanelor mobile de ultimă generaţie.

O.H.: Ce te stimulează?
I.-M.R.: Cafeaua de dimineaţă.

O.H.: Ce te motivează?
I.-M.R.: Mă motivează ambiţia şi dorinţa de a reuşi în tot ceea ce îmi propun.

O.H.: Ce te emoţionează?
I.-M.R.: Sunt o fire foarte sensibilă, chiar dacă afişez o mască de "luptător". Mă emoţionează oamenii cu care soarta a fost necruţătoare şi cu toate acestea, găsesc puterea necesară de a merge mai departe, sunt împăcaţi cu ceea ce le-a dat Dumnezeu şi nu se plâng atât de mult, deşi ar avea toate motivele din lume să o facă. În general mă emoţionez foarte uşor şi pot să fiu rănită la fel de uşor.

O.H.: Ce nu le-ai spune niciodată părinţilor?
I.-M.R.: Ce întrebare capcană.:)

O.H.: Ce iubeşti?
I.-M.R.: Iubesc muzica, în special jazz-ul. Îmi dă libertate, îmi permite să improvizez şi să mă joc cu sunetele aşa cum simte sufletul meu în momentul respectiv. E ca un medicament pentru mine. Poate să îmi schimbe starea la orice oră. Când sunt tristă, cânt şi mă binedispun instant, iar când sunt fericită, cânt şi devin şi mai fericită. Nu cred că aş putea să trăiesc fără ea.

O.H.: Ce crezi că te-aşteaptă?
I.-M.R.: Consider că nimic nu e întâmplător pe lumea asta, deci cred că mă aşteaptă exact ce trebuie să mă aştepte.

O.H.: Alege un video care ar spune mai multe despre tine decât acest interviu.




0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus