iulie 2014
Maria de Buenos Aires
Avanpremiera spectacolului Maria de Buenos Aires a avut loc duminică, 29 iunie 2014, la Sala 2 a Teatrului Naţional din Timişoara (TNTm), care, în câteva minute a devenit neîncăpătoare pentru publicul nerăbdător să vizioneze ultima producţie marca Ada Lupu. Maria de Buenos Aires este una dintre cele trei surprize pregătite de TNTm timişorenilor în luna iunie 2014, înainte de închiderea stagiunii. Atmosfera barului argentinian cu fum de ţigară din care prind viaţă amintirile, fantomele, visele neîmplinite sau chiar cele nevisate, se mută în sala de spectacol şi învăluie spectatorii în ritm de tango şi de muzică, între cer şi pământ. "Ideea acestui spectacol a apărut acum aproape un an, după mai multe discuţii cu Alin Stoianovici, cel care, alături de Nuevo Tango Quintet, asigură direcţia muzicală a spectacolului nostru, şi care, în acelaşi timp, interpretează la instrumentul principal tematic al lui Piazzolla călătoria interioară a trăirilor răvăşitoare ale Mariei", mărturiseşte regizoarea Ada Lupu.


Maria de Buenos Aires este o poveste despre regăsirea de sine prin dragoste, pe muzica lui Astor Piazzolla şi libretul lui Horacio Ferrer. O iubire la început de drum învie "într-un vechi bar de tangouri" o altă iubire, o dragoste salvată de sub semnul eşecului prin minunata capacitate a acestei Marii de Buenos Aires de a fi fericită, de a se entuziasma, de a se bucura de sunete, de mirosuri, de senzaţii. Spectacolul - de fapt un performance care aduce împreună spectacolul de teatru şi concertul într-o formă nouă, pe care am putea-o numi, de ce nu, spectacol-concert - mizează tocmai pe această întâlnire dintre actori, muzicieni, dansatori de tango şi public. Interacţiunea cu spectatorii este cât se poate de concretă: aceştia urcă pe scenă şi dansează tangoul, devin personaje în acest oraş aflat undeva, la graniţa dintre viaţă şi moarte, dintre vis şi realitate.


"Sunt foarte bucuroasă de întâlnirea în acest spectacol-concert dintre muzicieni, actori, dansatori, colaboratori ai Teatrului Naţional, care fuzionează minunat în excentrism, talent şi strălucire."

Ea şi El (Claudia Ieremia şi Ion Rizea), doi îndrăgostiţi aflaţi în căutarea propriei lor împliniri în dragoste, se descoperă prin povestea Mariei de Buenos Aires, un suflet rătăcitor pe străzile oraşului argentinian, care, nici în viaţă, nici în moarte, nu se desprinde de pământ - de lumea unde totul este atât de frumos, lumea în care există muzică, dans, dragoste şi sărut. Maria nu este o victimă, ci o femeie puternică; ea învie, tot mai luminoasă cu fiecare moarte a sa, şi celebrează viaţa pe acorduri de bandoneon şi chitară, în fiecare suspin al viorii şi în nota gravă a contrabasului. Rolul Mariei aparţine Sânzianei Tarţa, care aduce pe scenă atât candoarea unei Marii-fetiţe, cât şi o Maria a setei de viaţă, o Maria pasionată şi luptătoare, o Maria al cărei timp este totdeauna cel prezent. "Eu sunt Maria de Buenos Aires" este imnul unui învingător şi, pe tot parcursul spectacolului, Maria - creată de Sânziana Tarţa, actriţă aflată la debutul ei în teatrul timişorean - îmbogăţeşte cu prospeţime destinul dificil al unei femei născute înaintea vremurilor. Poetul, interpretat de Victor Bucur, este îndrăgostit nebuneşte de esenţa Mariei de Buenos Aires, de acea parte a ei pe care doar el o vede (şi, prin ochii lui, şi noi, spectatorii), care îi răscoleşte existenţa, o Maria care, însă, trebuie să moară pentru a renaşte din nou şi din nou, o Maria readusă la viaţă prin iubire, prin sunetul bandoneonului şi prin speranţa cu care "creatorii" lor, Ea şi El, le recreează final după final, până ajung la finalul fericit.


Spectacolul poate fi definit printr-un singur cuvânt: "Seducţie". O atmosferă încărcată de erotism, care îi poartă pe spectatori într-un dans între viaţă şi moarte, între iubire şi blestem, reuşind să aducă zâmbetul pe buze în ciuda ritmului de milonga trist şi matur care inundă sala. Maria de Buenos Aires renaşte în ritm de tango pe scena Sălii 2 a TNTm şi părăseşte vremurile lui Astor Piazzolla, devine contemporană, lasă undeva în depărtare negura regimului militar Juntas, care l-a influenţat pe Piazzolla, la care Ferrer face referire prin textul său, şi îl invită pe spectator la dans. "Am rostogolit textul şi l-am transformat", explică Ada Lupu. "Este un spectacol la care publicul, format alături de noi în timp, este aşteptat în sală cu visele şi cu bucuriile sale, ca, astfel, să capete imunitate la tristeţe, la deziluzii, la depresie". Maria de Buenos Aires e un spectacol viu, un simbol al individualităţii, un simbol pe care trebuie să-l întâlneşti ca să te simţi împlinit. Alături de Sânziana Tarţa şi Victor Bucur, Ion Rizea şi Claudia Ieremia, din distribuţie mai fac parte Cristina König, Iuliana Crăescu, Corina Dohanici, Adriana Sâncrăian, Angelo Duciuc, Raul Bastean, Adrian Cozan şi Raul Lăzărescu. Dansatorii implicaţi în spectacol sunt Cristina Daju şi Silviu Guşat. Toţi aceştia întruchipează oraşul, veşnic îndrăgostit de Maria, veşnic în căutarea Mariei, respirând cu Maria, transformându-se, de dragul Mariei, în spirite informe într-un circ imaginar unde, magic, Maria devine ea însăşi.


Despre oraşul ai cărui locuitori sunt cu toţii, artişti şi spectatori, Ada Lupu declară că doreşte ca "fiecare spectator să se regăsească în lumea acestor personaje, motivat de forţa Mariei, a Mariei de Buenos Aires. Deschidem o poartă spre o lume a performance-ului, pe care vrem să-l exploatăm şi să-l provocăm să se dezvolte. Spectacolul are la bază un concept privind această formă de performance care integrează diferite forme de artă şi care invadează publicul din toate direcţiile: raţiune, simţuri, instincte, background cultural. Maria aduce cu sine în scenă o poftă nebună de viaţă, aduce dorinţa de dragoste pe care o oferă tuturor celor din scenă şi din sală, îşi trăieşte viaţa şi moartea cu aceeaşi curiozitate şi cu aceeaşi poftă nebună". În Maria de Buenos Aires dansul se împleteşte cu textul suprarealist. Coregrafia este semnată de Răzvan Mazilu, un nume binecunoscut spectatorilor timişoreni. Răzvan Mazilu colaborează cu TNTm de cinci ani, lăsându-şi amprenta în spectacole ca Remember, Albă ca Zăpada, The Full Monty sau Anna Karenina. "Construcţia în echipă, tot ce înseamnă regie, muzică şi coregrafie, este fundamentală în acest spectacol. Fiecare dintre noi vine cu propria experienţă profesională.", declară Ada Lupu. "Maria de Buenos Aires este un spectacol în care am investit foarte mult entuziasm".


Nuevo Tango Quintet s-a format în iarna lui 2010, iar Opera Română din Timişoara a găzduit primul lor spectacol, în 9 martie 2011. Cadrul muzical al spectacolului Maria de Buenos Aires poartă semnătura unor nume importante din lumea muzicală timişoreană: Alin Stoianovici, virtuoz al bandoneonului, căruia i se alătură Roxana Yvonne Coşereanu - pian, Lucian Petrila - vioară, Ionuţ Dorobanţu - chitară, Gianluca Vanzelli - flaut, Carmen Paulescu - vioară, Iuliana Ambăruş - violă, Andrei Şaramet - violoncel, Andrei Voica - vibrafon, xilofon, Csaba Santa - contrabas şi Radu Pieloiu - percuţie.

Astor Piazzolla a scris rolul pentru iubita sa, Egle Martin, soţia lui Eduardo "Lalo" Palacios, apoi a cunoscut-o pe Amelita Boltar. Frumuseţea acesteia şi prezenţa sa scenică l-au determinat pe Piazzolla să îi ofere unul dintre rolurile care au făcut-o celebră. Spectacolul Maria de Buenos Aires a fost jucat pentru prima dată în Sala Planeta, din Buenos Aires în mai 1968.
De: Astor Piazzolla / Horacio Ferrer Regia: Ada Lupu Cu: Sânziana Tarţa, Victor Bucur, Claudia Ieremia, Ion Rizea, Cristina König, Iuliana Crăescu, Corina Dohanici, Adriana Sâncrăian, Angelo Duciuc, Raul Bastean, Raul Lăzărescu, Adrian Cozan; dansatori: Cristina Daju, Silviu Guşat; muzicieni: Alin Stoianovici (bandoneon), Roxana Yvonne Coşereanu (pian), Lucian Petrila (vioară), Ionuţ Dorobanţu (chitară), Gianluca Vanzelli (flaut), Carmen Paulescu (vioară), Iuliana Ambăruş (violă), Andrei Şaramet (violoncel), Andrei Voica (vibrafon, xilofon), Csaba Santa (contrabas), Radu Alexandru Pieloiu (percuţie)

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus