septembrie 2014
Gala Tânărului Actor HOP 2014
Irina Antonie, 27 ani
U.N.A.T.C. Bucureşti, promoţia 2013, actorie, Profesori: Adrian Titieni, Mircea Gheorghiu, Mihai Brătilă.
Participă la Gala HOP la secţiunea grup cu spectacolul
Paravan, două telefoane, regia Matei Lucaci-Grunberg.


O.H.: Ce ţi s-a întâmplat între HOP 2013 şi HOP 2014?
Irina Antonie: Mi s-au întâmplat numai lucruri bune, de asta m-am hotărât să revin, îmi poartă noroc domnul Hop şi le sunt recunoscătoare regizorilor cu care am lucrat de la Hop 2013 încoace.
Prima întâmplare a fost spectacolul Hai Iu Iu nu Hi You You, în regia lui Radu Afrim, care a început ca un workshop la Gala Hop 2013 şi a continuat ca un spectacol de teatru, este un remix după piese celebre ale Mariei Tănase, pe muzica lui Vlaicu Golcea. Am fost cu el la toate marile festivaluri din ţară, urmează să fim pe 22 septembrie 2014 la Oradea, apoi în Bucureşti la Teatrul Nottara.
Apoi spectacolul Liei Bugnar, Două liniuţe, care se joacă cu succes la Godot Cafe Teatru şi în turneu prin ţară. Lia m-a văzut tot la Gala Hop 2013 în spectacolul Pisica verde şi mi-a propus să joc două personaje în spectacolul Două liniuţe.
Spectacolul Hoţi, în regia lui Radu Afrim la Teatrul Naţional Bucureşti, unde Radu mi-a făcut un mare cadou în sensul că am de jucat un personaj de care m-am îndrăgostit teribil şi la care încă descopăr lucruri noi. Cred că se întâmplă asta şi pentru că personajul "Mira Halbe" este o minoră punkistă, concepută prin "donaţii ejaculate", care se îndrăgosteşte de un gropar cu care rămâne însărcinată. Deci un personaj special şi total diferit de cum sunt eu, ceea ce mă bucură şi mă împinge să o descopăr de fiecare dată când joc spectacolul Hoţi.
Urmează spectacolul Contr(ACT)e, în regia lui Cristi Juncu. Un text foarte bun, actual, care prezintă pericolele la care un om se expune lucrând într-o corporaţie. Fiind doar doi actori în spectacol, am învăţat foarte mult. Nu ai timp de respiro, nu te poţi sprijini pe ceilalţi colegi, trebuie să fii foarte atent şi concentrat tot timpul şi ăsta este un exerciţiu foarte bun pentru un tânăr actor.
Acum repet la spectacolul cu care vom participa la Gala Hop 2014, Paravan, două telefoane, în regia lui Matei Lucaci Grunberg. Este o idee la care am lucrat în echipă, toţi suntem colegi de generaţie, ne înţelegem foarte bine şi sper să fie un spectacol bine primit.

O.H.: Fiindcă despre prima amintire despre teatru ai vorbit în 2013, am să te întreb care e ultima amintire despre teatru?
I.A.: Ultima amintire este repetiţia de la ora 14.00 pentru Gala Hop.:)

O.H.: Ce te face curioasă?
I.A.: Oamenii pe care îi întâlnesc, întâmplări neobişnuite, emoţiile puternice pe care le trăiesc alte persoane şi eu, copiii, cărţile, filmele bune, animalele, meseriile pe care nu le cunosc...
Cred că actoria este curiozitate faţă de viaţă, deci tot ce mă modifică şi îmi atrage atenţia mă face să fiu curioasă.

O.H.: Care e personajul tău special din copilărie? (fie el real sau inventat, o mătuşă, un vecin, mama, tata, Peter Pan)
I.A.: Personajul meu special este Celine Dion. Sau cel puţin ea este prima la care mă gândesc acum. O ascultam cântând în limba franceză încontinuu când aveam cinci ani şi o imitam în bucătărie în timp ce mama ne pregătea masa. Cântam operă şi Celine Dion, în rest eram un copil timid, cuminte, sensibil şi oarecum pierdut într-o lume imaginară. Visam tot timpul cu ochii deschişi. Asta fac şi acum, îmi imaginez tot felul de poveşti care mă bucură mai puţin când devin realitate pentru că simt că deja le-am trăit în capul meu.

O.H.: Ce te bucură?
I.A.: Starea de bine, proiectele noi, spectacolele bune, zilele cu soare, oamenii care simt că mă iubesc, să-i fac pe oameni să se bucure, să muncesc eficient, să mă simt utilă, să ajut, să am un casting bun, să cunosc oameni talentaţi şi frumoşi...

O.H.: De ce are nevoie un om ca să fie actor? (calităţi, defecte, abilităţi, idei, perspectivă, ureche muzicală, picioare lungi - ce?)
I.A.: Cred că înainte de calităţi şi defecte trebuie să ai nişte nevoi. Nevoia de a te exprima, de a fi văzut, de a fi iubit. Este esenţial să ai aceste nevoi, pentru că fără ele, cel mai probabil nu o să rezişti în această profesie.
Actoria e un mod de viaţă. Este o curiozitate faţă de viaţă, deci curiozitatea ar fi o primă calitate. O a doua calitate ar fi curajul de a-ţi asuma cine eşti şi apoi de a împărtăşi cu ceilalţi (publicul) cine eşti, cu bune şi cu rele.
A treia şi poate cea mai importantă calitate ar fi încrederea. Încrederea că cine şi cât eşti e de ajuns. Apoi urmează perseverenţa. Perseverenţa de a crede în steaua ta norocoasă şi în drumul tău şi de a merge pe el oricât de întortocheat poate deveni pe alocuri.
Cat despre defecte... "Orice te face să obţii rolul", care te face unic şi interesant. Cu cât te cunoşti mai bine, cu atât îţi poţi transforma defectele în calităţi.

O.H.: Ce te face vulnerabilă?
I.A.: Nesiguranţa, neştiinţa, neseriozitatea, oamenii critici, oamenii care sunt extrem de siguri pe ei. EU, energiile ciudate pe care mi le dau anumiţi oameni sau locuri.

O.H.: Ce te entuziasmează?
I.A.: Viaţa în toate zilele, dimineţile frumoase, repetiţiile, oamenii inteligenţi, iubirea, bunătatea, energia pozitivă, competiţiile sportive, jocurile, muzica bună.

O.H.: Cum e generaţia din care faci parte?
I.A.: Este o generaţie ambiţioasă, muncitoare, plină de curaj şi idei şi câteodată cam visătoare.

O.H.: Ce te stimulează?
I.A.: Oamenii serioşi, muncitori şi extrem de talentaţi, colegii mei, Radu Afrim, ideile inovatoare, competiţia.

O.H.: Ce te motivează?
I.A.: Colegii de la teatru, actorii talentaţi, oamenii care fac lucruri frumoase, filmele bune, lucrul în echipă, tot ce e făcut la un nivel calitativ înalt.

O.H.: Ce te emoţionează?
I.A.: Spectacolele cu delfini mă emoţionează şi întristează foarte tare, poveştile, competiţiile sportive, imnul ţării, oamenii extrem de talentaţi, muzica, sunetele, filmele bune, începutul fiecărui spectacol.

O.H.: Ce nu le-ai spune niciodată părinţilor?
I.A.: Nu aş putea nici dacă aş vrea să le spun exact ce e în sufletul meu câteodată.
Cred că e şi normal să păstrezi unele emoţii doar pentru tine.

O.H.: Ce iubeşti?
I.A.: Să râd, să fiu fericită, îmi iubesc sora, familia, oamenii din viaţa mea, lucrurile frumoase, muzica, arta, meseria mea.

O.H.: Alege un video care ar spune mai multe despre tine decât acest interviu.




0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus