Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Ştiri

Conferinţă internaţională la Bucureşti, dedicată celor 100 de ani de la declanşarea Primului Război Mondial


Comunicat de presă

septembrie 2014
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
20 de invitaţi din 10 ţări europene: istorici, politologi, sociologi, scriitoriale căror volume tratează subiecte politice
4 evenimente: la Teatrul Odeon, la Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti (BCU) şi la Colegiul Noua Europă (NEC)
Conferinţa continuă, pe 19 şi 20 septembrie 2014, la Bucureşti, dezbaterile europene care au avut loc la Budapesta, în 2012 şi 2013, pe teme de istorie contemporană, dar, în acelaşi timp, marchează şi debutul unei serii de conferinţe dedicate acestui centenar ce vor avea loc în următoarea perioadă la Belgrad şi Atena
Intrarea este liberă. Se asigură traducere simultană.

"Va rezista Europa tuturor "noutăţilor" cu care se confruntă? Va reuşi ea să contracareze spectrul diviziunii, de care pare urmărită dintotdeauna? S-a împărţit între Roma şi Bizanţ, între catolicism şi ortodoxie, între catolicism şi protestantism, între Imperiu şi Papalitate, între Est şi Vest, între Nord şi Sud, între germanitate şi latinitate, între comunism şi capitalism. Cum vor convieţui, de-aici înainte, patosul diversităţii şi raţionalitatea unificării? Despre toate acestea şi despre altele, vom discuta, la Bucureşti, pe 19 şi 20 septembrie 2014." (ANDREI PLEŞU, Colegiul Noua Europă)

În septembrie 2014, Bucureştiul va fi gazda unui eveniment internaţional de marcă: o conferinţă dedicată celor 100 de ani care au trecut de la momentul izbucnirii Primului Război Mondial, la care participă nu mai puţin de 20 de invitaţi din 10 ţări europene.

Evenimentul, co-organizat de Colegiul Noua Europă, alături de Deutsche Akademiefür Sprache und Dichtung, S.Fischer Stiftung şi Allianz Kulturstiftung şi finanţat de Reprezentantul Guvernului Federal pentru Cultură şi Media, continuă, pe 19 şi 20 septembrie 2014, la Bucureşti, dezbaterile ce au avut loc la Budapesta, în 2012 şi 2013, pe teme de istorie contemporană, dar, în acelaşi timp, marchează şi debutul unei serii de conferinţe dedicate acestui centenar care vor avea loc în următoarea perioadă la Belgrad şi Atena.

"Cînd, cu mai multe luni în urmă, împreună cu Die Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, S.Fischer Stiftung, Allianz Kulturstiftung şi New Europe College, am schiţat proiectul unei dezbateri, la Bucureşti, despre Europa de azi, în continuarea unor întîlniri asemănătoare organizate la Budapesta în 2012 şi 2013, nu ne-am închipuit cît de actuală, cît de "arzătoare" va deveni o astfel de dezbatere în septembrie 2014. Situaţia politică la graniţa de Est a Uniunii Europene s-a deteriorat grav, într-un ritm accelerat, aruncînd asupra aniversării a 100 de ani de la Primul Război Mondial, un voal neliniştitor, o umbră de presentimente funeste. Aşa-numita "Politică de Vecinătate Europeană" (European Neighbourhood Policy) se află, dintr-odată, în faţa unei provocări pentru care nu pare să fie pregătită. Federaţia Rusă anexează teritorii, modifică graniţe, relativizează valabilitatea unor tratate internaţionale. Uniunea Europeană încearcă, alături de Statele Unite, să ţină lucrurile sub control, evitînd escaladarea conflictului prin intervenţie diplomatică şi prin sancţiuni economice drastice. Ucraina stă sub ameninţarea uneidiviziuni primejdioase şi e, practic, pe cale de a fi invadată de trupe străine. Occidentul ezită, nu e întotdeauna omogen în reacţii, iar Statele Unite trebuie să facă faţă şi altor focare de conflict răspîndite, epidemic, în Orientul Apropiat. Aşa stînd lucrurile, nu ne vor lipsi temele de dezbatere." (Andrei Pleşu - Colegiul Noua Europă)

Sub motto-ul Dezbateri europene la Bucureşti, pe 19 şi 20 septembrie 2014, vor avea loc 4 mese rotunde, care vor aborda următoarele teme: Cum convieţuim unii cu alţii în Europa şi ţările vecine: diplomaţie, sancţiuni, război (19 septembrie 2014, ora 18.00, Aula BCU), Vecinii de aproape şi "vecinii" de departe ai Europei: Federaţia Rusă şi Statele Unite (20 septembrie 2014, ora 9.30, NEC), Europenism şi etnicitate. O reinventare a conceptului de "stat naţional"? (20 septembrie 2014, ora 11.30, NEC) şi Graniţele Europei: o ameninţare, o zonă gri sau o "zonă de negociere"? (20 septembrie 2014, ora 18.00, Teatrul Odeon).

Lista participanţilor la dezbateri include nume importante de istorici, politologi, sociologi sau scriitori ale căror volume tratează subiecte politice, personalităţi recunoscute pretutindeni în lume: Slavenka Drakulić - considerată drept una dintre cele mai puternice voci din spaţiul ex-iugoslav, Edhem Eldem- reputat istoric din Turcia, descendentul unei ilustre familii de politicieni şi istorici turci, de al căror nume se leagă fondarea celor mai importante muzee de arheologie din Turcia, Richard Swartz - scriitor suedez şi unul dintre cei mai importanţi jurnalişti din Europa Centrală şi de Sud-Est, Yaroslav Hrytsak - important istoric şi publicist ucrainean, unul dintre cei mai apreciaţi analişti politici ai momentului, preşedintele Centrului de Strategii Liberale din Sofia, Oksana Sabuschko - cunoscută scriitoare ucraineană, sînt doar cîteva dintre personalităţile care vor sosi cu această ocazie la Bucureşti.


Vineri, 19 septembrie 2014, ora 18.00 (Aula BCU)
Cum convieţuim unii cu alţii în Europa şi ţările vecine: diplomaţie, sancţiuni, război
Mihai-Răzvan Ungureanu (moderator)
Participă: Dan Dungaciu, Emil Hurezeanu, Ivan Krastev, Michael Stolleis
Nimeni nu vrea să se ajungă la violenţă. Pe de altă parte, nu întotdeauna Pacta sînt servanda pentru toate părţile implicate. Cît timp se pot prelungi negocierile diplomatice? Avem exemplul crizei din Kosovo, în care încercările reiterate de a găsi soluţii rezonabile n-au putut evita, în final, războiul (declanşat, de altfel, fără acordul Consiliului de Securitate, ceea ce constituie un subiect în sine). Sancţiunile economice sînt şi ele cu două tăişuri: ele pot avea un efect retroactiv şi asupra ţărilor care le aplică. În plus, ele afectează, inevitabil, mase largi de cetăţeni nevinovaţi. Altă întrebare: ce garanţii de securitate au ţările vecine conflictului din partea organismelor internaţionale? Ce statut pot avea (sau spera) ţările încă neafiliate la blocurile de putere existente? De luat în calcul sînt şi o serie de urme ale istoriei în estul european (relaţiile România-Moldova, Polonia-Ucraina, Ucraina-Rusia, Rusia-Crimeea).
 
Sîmbătă, 20 septembrie 2014, ora 9.30 (Colegiul Noua Europă)
Vecinii de aproape şi "vecinii" de departe ai Europei: Federaţia Rusă şi Statele Unite
Heinrich Detering (moderator)
Participă: György Dalos, Sonja Margolina, Oksana Sabuschko, Richard Swartz
Un efect al "globalizării" este tendinţa oricărei tensiuni locale de a iradia asupra ansamblului planetar. Problemele regionale pe care le are de rezolvat Europa în preajma hotarelor ei trebuie să ţină cont de interese, presiuni şi solidarităţi ale unor parteneri care, deşi sînt la distanţă, au un cuvînt de spus. Statele Unite au asumat "vecinătatea" europeană în timpul celor două războaie mondiale, după cum au asumat "vecinătatea" asiatică în Irak. Europa se plasează, vrînd-nevrînd, între doi "jucători" politici, foarte diferiţi, dar la fel de influenţi. E "vecinătatea" NATO o garanţie de stabilitate politică, în raport cu "vecinătatea" Federaţiei Ruse (şi a potenţialilor ei aliaţi asiatici)? Ce înseamnă Rusia (istoric, cultural, politic) pentru Europa şi ce înseamnă, pentru Europa (istoric, cultural, politic) Statele Unite? E Europa un negociator optim în relaţiile Federaţia Rusă - Statele Unite? Are un rol de jucat? Există un anti-americanism european şi un anti-europenism american?
 
Sîmbătă, 20 septembrie 2014, ora 11.30 (Colegiul Noua Europă)
Europenism şi etnicitate. O reinventare a conceptului de "stat naţional"?
Raluca Alexandrescu (moderator)
Participă: Andrei Cornea, Slavenka Drakulić, Silvia Marton, Ilma Rakusa
În ciuda globalizării şi a retoricii comunitare, se pare că naţiunile au oarecari dificultăţi să concilieze imperativul cooperării, al acţiunii economice şi politice concertate (implicînd, între altele, anumite cedări de suveranitate), cu sentimentul identităţii etnice, al tradiţiilor locale, al orgoliului naţional. Uniunea Europeană n-a găsit încă modalitatea cea mai eficientă de a ţine în echilibru aceste tendinţe contrare. Discursul comunitar are efectul paradoxal de a stîrni, adesea, reacţii centrifugale. Estul şi Centrul european au, de altfel, o proastă experienţă a aglutinării impuse. După decenii de Internaţională Socialistă, de "internaţionalism proletar", ele au nevoie de un răgaz al regăsirii de sine. Dar nici ţările democraţiilor avansate nu sînt ferite de recrudescenţe, uneori alarmante, ale naţionalismului xenofob. Ce mai poate însemna astăzi "Europa Naţiunilor"?
 
Sîmbătă, 20 septembrie 2014, ora 18.00 (Teatrul Odeon)
Graniţele Europei: ameninţare, zonă gri sau "zonă de negociere"?
Andrei Pleşu (moderator)
Participă: Edhem Eldem, Yaroslav Hrytsak, Jörn Leonhard, Karl Schlögel
Multe din ţările Europei Centrale şi de Est au suferit, în anii Războiului Rece, de un sindrom al excluziunii. Se simţeau "europene", dar nu aveau acces la masa comunitară. După 1989, în perioada de pre-aderare la UE, s-a trecut de la sindromul excluziunii, la unul al non-apartenenţei: nu mai exista "lagărul socialist", dar nu exista încă o absorbţie definitivă în perimetrul instituţional al Vestului. Riscul era o indefinită prelungire a unui statut de "zonă gri". În momentul de faţă, dincolo de hotarele Uniunii Europene, există încă ţări candidate (Moldova, Ucraina), dar există, foarte aproape, un "vecin" recalcitrant, cu perspectiva de a deveni o ameninţare (Federaţia Rusă). Într-un articol publicat nu de mult în Die Zeit, Wolf Lepenies era de părere că anumite teritorii circum-europene (Ucraina şi Turcia, de pildă) ar trebui să accepte un statut de trading zones: prin definiţie, ele aparţin simultan unor lumi diferite şi ar fi preferabil să rămînă ca atare, într-o utilă postură de intermediari. Nici Ucraina, nici Turcia nu trebuie "europenizate", după calapodul clasic al "integrării", practicat pînă acum. Vocaţia lor este una a concilierii, a temperării oricărei confruntări, a deliberării paşnice, evitîndu-se "iritarea" contraproductivă a vecinilor lor răsăriteni. Întrebarea este în ce măsură o ţară poate subzista în condiţia de "coridor"? În ce măsură este legitim şi benefic să i se interzică o opţiune geopolitică fermă, o afiliere civilizatoare?

Proiect organizat de: Colegiul Noua Europă, Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, S. Fischer Stiftung, Allianz Kulturstiftung
Cu sprijinul: Guvernului Federal pentru Cultură şi Media
Parteneri: Goethe-Institut, Teatrul Odeon, Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti, Librăria Humanitas de la Cişmigiu
Comunicare: Headsome Communication
Parteneri media: Digi 24 TV, RFI, Adevărul, DilemaVeche, Hotnews.ro, Revista 22, Observator cultural, Dela0.ro, Contributors.ro, Lapunkt.ro, Bookaholic.ro, societatesicultura.ro, Ceaşca de cultură, Accente, Suplimentul de cultură, Metropolis, LiterNet.ro





0 comentarii

Click pentru a mări imaginea


Resurse

 Alte articole de Comunicat de presă


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer