octombrie 2014
Furtuna
E=mc2 spune teoria relativităţii restrânse, iar Prospero e Einstein, cel care experimentează limitele teoriei în teatru. Pe jumătatea de corabie-insulă ce avansează spre public, energia pe care o degajă actorii e direct proporţională cu ritmul si numărul spiritelor conduse de Ariel. Miracolul insulei vrăjite, însă, e unul tehnic şi mai puţin metafizic, iar efectele teoriei relativităţii extinse sunt răsturnate: spaţiul se contractă şi timpul se dilată pentru spectatorul care vrea ceva mai mult decât divertisment. E drept, divertisment onest, dar totuşi, doar divertisment. (Furtuna, r Alexander Morfov, TNB)
De: după William Shakespeare Regia: Alexander Morfov Cu: Ion Caramitru, Crina Semciuc, Mihai Călin, Istvan Teglas, Alexandru Călin, Gavril Pătru, Ioan Andrei Ionescu, Andrei Finţi, Vitalie Bichir, Marcelo-S Cobzariu, Mihai Calotă, Eduard Cârlan, Mădălin Mandin, Idris Clate, Ionuţ Toader, Axel Moustache, Eduard Adam

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus