Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici muzică  Sageata  Stagiunea concertistică 2014

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Concert aniversar al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, la Ateneul Român


Marcel Frandeş

noiembrie 2014
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Noi dăm tonul!

La 18 octombrie 2014 a avut loc la sala Ateneului Român un eveniment cultural deosebit: un concert care aniversa 150 de ani de la înfiinţarea Conservatorului de Muzică şi Declamaţiune, actuala Universitate Naţională de Muzică din Bucureşti.

Manifestarea a încheiat un şir de alte momente ce au marcat această sărbătoare: lansări de carte, Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti la 140 de ani, volumul al IV-lea autor, Academician doctor Octavian Lazăr Cosma, apoi Odiseea muzicală 1864-2014. O istorie a Universităţii Naţionale de Muzică - coordonator Profesor universitar doctor Antigona Rădulescu şi Victor Giuleanu-un portret în documente şi mărturii, autor Profesor universitar doctor Valentina Sandu-Dediu, un spectacol de operă - Gianni Schicchi de Giacomo Puccini, conducerea muzicală Alexandru Petrovici, o Şedinţă festivă în care s-au înmânat ordine şi distincţii din partea Ministerului Educaţiei Naţionale, a Casei Regale, şi a Instituţiilor Muzicale din ţară, acţiuni cultural-educative în Parcul Cişmigiu, un CD editat de Quartz Media-2014, precum şi o vizionare a filmului documentar dedicat universităţii aniversate.

Concertul de la Ateneul Român, din 18 octombrie 2014 a încheiat secvenţele festive şi a adus pe scenă cadre didactice ale Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, precum şi câţiva invitaţi. În prezenţa unui public foarte numeros, concertul s-a deschis prin lucrarea lui Iannis Xenakis, intitulată Rebonds A, în interpretarea percuţionistului Alexandru Matei. Concepută de cunoscutul compozitor brăilean, această lucrare solo a fost scrisă între anii 1987-1989 pentru percuţie multiplă şi a fost prezentată în primă audiţie la 1 iulie 1988, în cadrul Festivalului Roma-Europe, la Villa Medici, de către Sylvio Gualda. Scrisă în două părţi, A şi B, piesa lui Xenakis este extrem de dificilă sub aspect tehnic, alegerea tipului de beţe utilizate fiind la latitudinea executantului. Pentru interpretarea ei sunt necesare instrumente de percuţie cu piele - două bongos, trei tom-tom-uri, două tobe bas pentru partea A şi două bongos un tumba, un tom-tom, tobă bas, precum şi un set de cinci wood blocks, pentru partea B. În interpretare lui Alexandru Matei, lucrarea a răsunat precum o profeţie de bun augur. Virtuozitate, claritate şi diversitate timbrală într-un veritabil prolegomene ritmic.


A urmat un scurt discurs al Rectorului Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, compozitorul şi Profesorul universitar doctor Dan Dediu, care a mulţumit celor implicaţi în organizare, publicului şi interpreţilor invitaţi, urând ani mulţi Conservatorului, înfiinţat încă din 1864, prin decretul semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi contrasemnat de primul ministru de atunci, Mihail Kogălniceanu.

A urmat microrecitalul pianistului Viniciu Moroianu, profesor universitar doctor, care a interpretat Marş evreiesc op. 8 de Mihail Jora şi Appassionato din Suita op. 18 nr. 3 de George Enescu. Pièces impromptues au fost compuse între anii 1913-1916. Suita cuprinde: Melodie, Voix de la Steppe, Mazurk-Mélancolique, Burlesque, Appassionato, Choral şi Carillon Nocturne. Cea de-a cincea parte a suitei, Appassionato, terminată la Cracalia, în 22 aprilie 1916, are o scriitură de o complexitate extraordinară. Iar pianistul Viniciu Moroianu a cântat această dificilă lucrare enesciană cu o mare dezinvoltură, dublată de fluenţa expresiei muzicale, creând un timp artistic mirific. Totul suna armonios, plin de avânt, cu valuri dinamice rafinat unduite, cu arpegieri de o cantabilitate fascinantă şi un tumult nestăvilit al treizecişidoimilor. Era prezentă acolo, tocmai aspiraţia către sensul muzical mult arzător, appassionato.


Cunoscutul pianist Valentin Gheorghiu, invitat de onoare, împreună cu violonistul şi Profesorul universitar doctor Gabriel Croitoru au oferit publicului o versiune de mare autenticitate a Sonatei a III-a pentru pian şi vioară, în caracter popular românesc, în la minor, op. 25 de George Enescu. Prima mişcare a celebrului opus enescian a răsunat în sala Ateneului Român uimitor de vie şi expresivă. Toate meandrele melodice, ritmurile pline de subtilitate, aluziile la timbrul ţambalului, prin acele trăsături la vârful arcuşului saltando alla punta de arco, precum şi intonaţiile cuprinzând microtonii şi alunecările prin portamento, executate cu un rafinament deosebit, alături de motivele din dialogul pian-vioară, aveau darul de a reda atmosfera de basm a naraţiunii cu iz lăutăresc, atât de minuţios şi abundent încriptată de Enescu în complexa partitură a capodoperei sale camerale.

Mezzo-soprana Ruxandra Donose, acompaniată de pianistul Sergiu Tuhuţiu, ca artişti invitaţi, au onorat cu prezenţa lor concertul aniversar, interpretând două cunoscute lieduri de Tiberiu Brediceanu: Du-te dor, cu Mureşu' şi Bade, pentru ochii tăi, apoi Aria lui Arsace din opera Semiramida de Gioachino Rossini şi, în fine, Après un rêve, op. 7 nr. 1 de Gabriel Fauré.


Vocea divei suna în sala Ateneului magnific. Iar cuvintele versurilor din poezia toscană, prin melismele arcuite senzual, mergeau drept la inima ascultătorului.

Dans un sommeil que charmait ton image / Je rêvais le bonheur ardent mirage. / Tes yeux étaient plus doux / Ta voix pure et sonore. / Tu rayonais comme un ciel / Éclairé par l'aurore. / Tu m'appelais et je quittais la terre / Pour m'enfouir avec toi vers la lumière, / Les cieux pour nous entr'ouvraient leurs nues, / Splendeurs inconnues, lueurs divines intrevus / Helas! Helas! Triste revéil des songes, / Je t'appelle ô nuit, rends-moi mensonges, / Reviens, reviens radieuse ô nuit mystérieuse!"

Pianistul Sergiu Tuhuţiu a acompaniat ca o umbră vocea, printr-un tuşeu foarte cizelat, cu dozaje fine de intensitate şi o pedalizare adecvată.

A urmat un Trio pentru vioară, violoncel şi pian de Valentin Gheorghiu, scris în 1949. Compozitorul însuşi a interpretat Andante-le lucrării camerale, împreună cu violonistul Gabriel Croitoru şi violoncelistul Marin Cazacu. Senzaţia de calm, generozitate şi trăire nobilă a cuprins întreaga audienţă, la auzul acestei splendide mişcări muzicale. Cei trei interpreţi îşi împărtăşeau bucuria clipei de artă adevărată, ca pe o taină spusă doar celor dragi lor. Şi era acolo o sală plină.

Un alt moment frumos, de astă dată de factură jazz-istică, l-a oferit Profesorul universitar doctor Mircea Tiberian şi Nadia Trohin.


Cele Două cântece de pe albumul intitulat La margine de Bucureşti au recreat atmosfera de spleen, ca stare nemotivată de tristeţe, manifestată prin plictiseală şi dezgust, marcând parcă un sfârşit de secol, mai degrabă, decât un început de mileniu.


În încheierea concertului aniversar al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, Ansamblul Violoncellissimo, condus de Profesorul universitar doctor Marin Cazacu, a interpretat Andante din Bachiana Brasileiras nr.1 de Heitor Villa Lobos, Zborul Cărăbuşului de Nikolai Rimski-Korsakov, Oblivion şi Libertango ambele de Astor Piazzolla şi The Final Countdown, Cello Medley, melodia formaţiei de rock Europe, orchestrată de Sabin Păutza.

Vivat, Crescat, Floreat !



 Toate articolele despre Stagiunea concertistică 2014


0 comentarii

Resurse

 Alte articole de Marcel Frandeş


Alte articole

 Restituiri muzicale - Die Büchse der Pandora / Cutia Pandorei, Loredana Baltazar
 Festival de Cvartet la Filarmonica Moldova din Iaşi, Marcel Frandeş
 O lume de sentimente într-un concert..., Angela Şindeli
 Liviu Prunaru şi Gregor Horsch în Concertul pentru vioară, violoncel şi orchestră de Johannes Brahms, la Ateneu, Marcel Frandeş
 Un recital fulminant - violonistul italian Uto Ughi la Ateneul Român, Marcel Frandeş
 Toate articolele despre Stagiunea concertistică 2014


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer