Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici muzică  Sageata  Articole diverse

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Concert de gală Omagiu lui Lipatti al Colegiului Naţional de Arte Dinu Lipatti din Bucureşti, la Ateneul Român


Marcel Frandeş

aprilie 2015
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis

Concertul de gală al Colegiului Naţional de Arte «Dinu Lipatti» din Bucureşti, din 25 martie 2015, dedicat marelui pianist, compozitor şi pedagog Dinu Lipatti, a adus în faţa numerosului public aflat în sala Ateneului Român, solişti instrumentişti, solişti vocali, corul, orchestra simfonică şi orchestra de suflători - toţi elevi ai reputatei instituţii de învăţământ preuniversitar muzical. Dirijorii profesori Marcel Peţanca, Andrei Ştefan Racu, Nicolae Racu şi Ana Lăcrămioara Pauliuc au prezentat împreună cu formaţiile muzicale pregătite de ei, un program foarte divers şi atractiv, în care entuziasmul, tinereţea şi talentul au imprimat o atmosferă de mare emulaţie.

Seara muzicală s-a înscris în campania Un pian pentru Lipatti, iniţiată încă din martie 2014, un demers menit să adune fondurile necesare achiziţionării unui instrument de valoare pentru colegiu.


În deschiderea concertului, Orchestra de suflători, dirijată de Marcel Peţanca a interpretat câteva lucrări de popularitate, cântate cu mult aplomb. Am ascultat Polka Vergnügungszug, op. 281 (Tren de plăcere) de Johann Strauss fiul. Compozitorul austriac a scris această lucrare cu ocazia inaugurării Căii Ferate de Sud din Austria, Südbahn (cea care oferea călătorii de agrement din sate spre Viena). Curios este faptul că Johann Strauss jr. avea oroare să călătorească cu trenul (se spune că prin 1872, în America, stătea ghemuit pe podeaua vagonului, tot drumul spre Boston. Compozitorul s-a destăinuit ulterior soţiei sale, spunându-i că nu va mai utiliza nicicând acest mijloc de transport). În această polkă rapidă, aspectul descriptiv al muzicii se regăseşte la tot pasul: sonorităţile trianglului imită clopotul trenului, iar cornii sugerează prin sunetele lor pufăitul locomotivei.


A urmat un aranjament pentru orchestră de suflători, din muzica filmului Pirates of the Caribbean , scrisă de compozitorul german Klaus Badelt. Ansamblul condus de Marcel Peţanca era alcătuit din trei flaute, un oboi, cinci clarinete, un clarinet bas, trei fagoturi, şase trompete, patru tromboane, două tube şi percuţie. Publicul a putut asculta o muzică antrenantă; parcă vedeai goana după legendarul Trident al lui Poseidon, acel artefact puternic, ce îi conferea posesorului său controlul total asupra apelor.

După alte valsuri de Johann Strauss tatăl, au urmat Arii din Muntenia de Alfred Mendelsohn. Solistul Giani Busnea, un poliinstrumentist, deja cunoscut şi premiat la diferite concursuri (Maria Tănase, Olimpiade Naţionale de Interpretare), acompaniat de orchestra de suflători a redat cu o intuiţie deosebită caracterul acestei muzici de inspiraţie folclorică. De pe scenă răzbătea virtuozitate, autenticitate, talent şi o bucurie de a dărui muzica noastră de suflet :


În Uvertura Poet şi ţăran de Franz von Suppé, publicul a putut savura verva muzicii compuse pentru o comedie de Karl Elmar, în care un poet de la ţară învinge un poet de la oraş într-un duel literar, sporind astfel, admiraţia iubitei sale. Ritmica - lanţuri de sincope - şi scriitura în care suflătorii de alamă erau de multe ori în prim plan, precum şi temele uşor de reţinut au creat momente agreabile.

În partea a doua a concertului Colegiului Naţional de Arte Dinu Lipatti din Bucureşti, Maia Morgenstern, cunoscuta actriţă de teatru şi film, a rostit câteva fraze de susţinere a tinerilor muzicieni, care, prin valoarea şi potenţialul lor artistic, reprezintă o emblemă a şcolii muzicale româneşti. Vocea inegalabilă şi calitatea mesajului ei au stârnit o mare empatie, iar cuvântul ei s-a încheiat printr-o mulţumire pentru faptul că a avut posibilitatea de a fi împreună cu cei de pe scenă, într-un moment omagial, dedicat lui Dinu Lipatti.


Apoi, Orchestra simfonică a Colegiului a interpretat Uvertura Coriolan op. 62 de Ludwig van Beethoven, o lucrare inspirată de tragedia lui William Shakespeare, în care sunt descrise luptele duse de generalul roman Gaius Marcius Coriolanus în secolul al V-lea î.H. Portretul eroului se contura printr-o muzică profundă, redată adecvat de către tinerii artişti de pe scena Ateneului.

Soprana Daniela Popescu, în rolul Zerlinei şi baritonul Samuel Adîgüzel, în rolul lui Don Giovanni, au cântat cu strălucire şi virtuozitate duetul Là ci darem la mano din actul I (scena a doua) din opera Don Giovanni de Wolfgang Amadeus Mozart. Momentul în care Don Giovanni, înlăturându-l pe gelosul logodnic şi rămas singur cu Zerlina, încearcă să o seducă, a fost interpretat cu mult rafinament, calitatea vocilor acestor tineri de mare viitor, stârnind ropote de aplauze.

A urmat Simfonia concertantă pentru două flaute şi orchestră, în sol major, compusă în anul 1793 de Domenico Cimarosa, solişti profesorul Virgil Opriţoiu şi lectorul universitar doctor Cătălin Opriţoiu. În cele trei părţi - Allegro, Largo şi Allegretto ma non tanto, velocitatea, dinamismul şi eleganţa frazării au conferit discursului muzical multă nobleţe. Am ascultat o lucrare în care inventivitatea melodică şi măiestria alcătuirii formelor muzicale captivau deopotrivă.

Interpretarea Concertului pentru marimbă şi orchestră de coarde (partea a II-a) scris de compozitorul şi percuţionistul francez Emmanuel Séjourné a constituit un alt moment de succes. Solista Alexandra Matei are frumoase calităţi muzicale: spontaneitate, degajare, agilitate, stăpânire, precum şi un simţ ritmic deosebit. În interpretarea percuţionistei, se întrezăreau influenţe ale stilurilor jazz, rock şi flamenco, alături de stilul muzicii culte europene. Concertul pentru marimbă şi orchestră de coarde de Emmanuel Séjourné a fost compus în anul 2005 şi a fost dedicat percuţionistului austriac Bogdan Băcanu. Lucrarea pune într-un context romantic marimbafonul, acest instrument de origine africană [1]. Şi totuşi, se putea percepe auditiv cum scriitura acestei lucrări conduce la o expresivitate cvasi pianistică.


În continuarea serii muzicale, Orchestra şi Corul Colegiului Naţional de Arte «Dinu Lipatti» din Bucureşti, dirijate de Andrei Ştefan George Racu şi Nicolae Racu au mai oferit publicului de la sala Ateneului Român lucrările muzicale: Gopak din Baletul Gayane de Aram Haciaturian, Uvertura operei Maeştrii cântăreţi din Nürenberg de Richard Wagner şi Lacrimosa din Recviemul de Wolfgang Amadeus Mozart.

În încheierea concertului omagial am ascultat Fortuna Imperatrix din Cantata profana Carmina Burana de Carl Orff. Corul pregătit de profesoara Ana Lăcrămioara Pauliuc, a cântat impresionant. Textul latin pătrundea cu o mare forţă către auditoriu.

O Fortuna velut luna statu variabilis, semper crescis aut decrescis; vita detestabilis nunc obdurat et tunc curat ludo mentis aciem, egestatem, potestatem dissolvit ut glaciem (Ah, Soartă eşti precum luna nestatornică, mereu creşti, mereu descreşti; viaţa amară când ne-o dai, când ne-o iei bătându-ţi joc de noi, sărăcia şi puterea ca gheaţa se topesc) [2].


Acest concert a fost un efort artistic remarcabil, având în vedere că interpreţii sunt încă liceeni, adolescenţi deosebit de talentaţi, aflaţi în stadiul de formare. Însă, prestaţia lor a ajuns la un nivel profesionist. M-am bucurat să fiu prezent la această manifestare muzicală de ţinută, în care a fost omagiat marele pianist Dinu Lipatti. Eram cuprins de un sentiment de satisfacţie. O muzică frumoasă, cântată cu elanul tineresc, rezultat al unei munci imense a profesorilor, dirijorilor şi, nu în ultimul rând, a unui bun manageriat al domnului director al Colegiului Naţional de Arte «Dinu Lipatti» din Bucureşti, profesor Florian Ioan Nemeş. E minunat să constaţi o solidaritate atât de frumoasă, elevi - profesori - părinţi - public, într-o lume mult prea egoistă. Le dorim succes în continuare!

NOTE
[1] http://necmusic.edu/nec-chamber-orchestra
[2] http://www.limbalatina.ro/biblioteca/carmina/1.html
Fotografia actriţei Maia Morgenstern preluată de pe http://romania-mariei.blogspot.ro/





 Toate articolele despre Articole diverse


0 comentarii

Resurse

 Alte articole de Marcel Frandeş


Alte articole

 Recviem pentru un star: Johnny Hallyday, un erou al erei non-digitale, Anca Mureşan
 Succesul artiştilor români la Roma şi Arezzo. Povestea Festivalului ICon Arts, la 20 de ediţii dedicate excelenţei în muzică şi arte contemporane, Comunicat de presă
 Muzica, un pod peste abis - de la Oliver Sacks la Giorgio Fabbri, Anca Mureşan
 Primul turneu de muzică clasică persană din România - Comorile Persiei, 2017, Comunicat de presă
 Greii muzicii uşoare româneşti, Marian Rădulescu
 Toate articolele despre Articole diverse


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer