Conform organizatorilor Festivalului George Enescu, 2015 este anul în care se împlinesc 60 de ani de când doar muzica lui George Enescu a rămas printre noi. Această ediţie a Duminicilor Muzicale ale Festivalului Enescu îşi propune să-l (re)descopere pe muzician, punându-i în valoare toate faţetele: cum se vede muzica lui Enescu de peste graniţă, şi cum este trăită şi interpretată în România, dar şi care sunt câteva dintre cheile personalităţii compozitorului român.
Oana Marinescu, director de comunicare Festivalul George Enescu: În 2015 tema în jurul căreia gravitează comunicarea festivalului este una provocatoare ne-am propus noi - Descoperă-l pe Enescu. De ce să-l descoperim pe Enescu? Poate mulţi dintre dumneavoastră vă gândiţi că e un nonsens, pentru că toată lumea îl ştie pe Enescu. De fapt, noi am vrut să ne punem fiecare faţă în faţă cu un stereotip referitor la dificultatea muzicii înţelegerii muzicii lui George Enescu. Noi considerăm că este un stereotip, care trebuie confruntat şi trebuie mers dincolo ca să vedem ce se află în realitate. Este uşor să spui că un lucru e dificil, când de fapt tu te opreşti în faţa unui lucru de demarcaţie şi spui că nu treci dincolo de linia aceasta. Din acest punct de vedere vom răspunde acestei provocări de a sparge un stereotip, împreună cu artişti care îl interpretează pe George Enescu, atât din România, cum este domnul Alexandru Tomescu, cât şi din străinătate, cum este domnul Renaud Capuçon.
Alexandru Tomescu, violonist: Cu câteva săptămâni înainte să fi plecat în turneu, Covent Garden de la Londra anunţa operele care vor fi incluse în stagiunea 2015-2016 şi putem fi foarte mândri cu toţii că va exista o montare a operei Oedip de George Enescu. Nu ştiu când o instituţie teatrală sau de operă din România îşi va asuma un astfel de risc de a propune publicului o operă atât de avansată. Eu cred că muzica lui Enescu trebuie înţeleasă în devenirea ei, de aceea am ales ca fiecare program de recital să-l încep cu această piesă aparent atât de simplă, atât de copilărească, Balada lui George Enescu. Este un lucru care îţi dă o primă conexiune cu muzica lui, te ajută să înţelegi de unde a pornit Enescu. Poţi chiar să vezi care erau seminţele geniului său acolo, deja evidente în această baladă. Apoi continui cu "Sonata pentru vioară nr. 1" în Re major, Op. 2 (1897) compusă la Viena, care parcă e scrisă de Brahms, "Sonata pentru vioară nr. 2" în Fa minor, Op. 6 (1899) scrisă sub influenţa muzicii franceze, "Sonata pentru vioară nr. 3" în La minor "în caracter popular românesc", Op. 25 (1926). Suita "Impresii din copilărie", Op. 28 (1940), este după părerea mea cea mai inventivă dintre operele sale, în care pur şi simplu se juca cu sunetele, făcea vioara să sune într-un fel în care nici un alt compozitor nu a reuşit să o facă.
Renaud Capuçon, violonist: Din copilărie l-am admirat pe acest compozitor extraordinar care este George Enescu. Cu trecerea anilor mi-am dat seama de importanţa şi de grandoarea operei sale. Contribuţia sa în istoria muzicii este abslout uluitoare. Am aflat că George Enescu nu era obsedat de perfecţiune. Prefera un interpret care să-şi pună amprenta personală în interpretarea sa în locului unuia care cânta perfect partiturile. Profesoara mea de vioară a studiat cu George Enescu în tinereţe şi un procent de 5% am învăţat şi eu din ceea ce el a învăţat-o pe ea. Va fi o premieră pentru mine să îl interpretez pe George Enescu şi sper ca publicul românesc să apreciez un francez care cântă muzică românească.
Mihai Constantinescu, director executiv al Festivalului Internaţional George Enescu: Referitor la familia lui Alexandru Tomescu - Tatăl lui, Adrian Tomescu, era singurul pianist în anii '90 care putea să acompanieze sonatele lui Enescu. În străinătate din câte ştiu în acest moment ar fi 9 producţii ale Oedipului. Aşadar, George Enescu, încet-încet începe să fie cunoscut şi începe să fie dorit. În festivalul din 2015 avem Balada lui George Enescu prezentată în primă audiţie în festival, Voix de la nature prezentată de Orchestra simfonică din San Francisco, poemul Isis prezentat de Opera din Munchen. Unul dintre cele mai importante concerte din punct de vedere al prezenţei lui Enescu este Simfonia a III-a în interpretarea Filarmonicii din Liverpool. Enescu începe să devină cunoscut datorită artiştilor pe care îi invităm în festival. Pe mulţi dintre ei îi obligăm să cânte Enescu şi după ce îi obligăm le place foarte mult şi vor să îl cânte în continuare. Cum a spus şi Alexandru Tomescu, întâi trebuie să-l cunoşti pe George Enescu şi o dată ce-l cunoşti ţi se deschide sufletul, inima şi mintea ca să poţi să-l înţelegi.
Finalul evenimentului ne-a oferit câteva minunte de savoare muzicală, întrucât violonistul Răzvan Anemţoaei şi naistul Radu Moroşanu, bursieri în cadrul programului Tinere Talente 2015 al Fundaţiei Principesa Margareta a României, au interpretat fragmente din compoziţiile lui George Enescu.