Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici diverse

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Testul secuiesc sau Ce strigă Sfîntu Gheorghe din Secuime


ninat

iulie 2015
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Sfîntu Gheorghe din Secuime a intrat în competiţia pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, şi nu oricum, ci şi-a anunţat candidatura în numele Ţinutului Secuiesc. Reacţiile la această veste variază între mirare / admiraţie şi ridiculizare. Ridiculizarea vine dinspre românul de toate culorile, mai ales cel verde, care, după ce răscoleşte puţin prin mediul virtual pentru a se lămuri dacă-i adevărată ştirea, nu reţine din tot proiectul Sfîntului Gheorghe decît sintagma Ţinutul Secuiesc, vede roşu în faţa ochilor, apoi se repede ca un taur asupra Secuimii şi îi face harcea-parcea oferta culturală. Mirarea vine mai ales dinspre locuitorul din Secuime, indiferent de etnia lui, care se întreabă moromeţian: Ce căutăm noi în competiţia asta, dom'le?! altfel spus, această simandicoasă competiţie europeană are vreo legătură cu viaţa mea, cu prezentul şi viitorul meu?

Dincolo de limbajul oficial şi artificial, specific proiectelor europene, în esenţă, toate cele 11 oraşe care se pregătesc să-şi depună candidatura pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 trebuie să răspundă la întrebarea asta înnebunitor de simplă, dar profund legată de problemele de supravieţuire ale locuitorilor săi: ce caută fiecare dintre cele 11 oraşe în competiţia asta? Pe cît de simplă e întrebarea, pe atît de complicat e răspunsul, pe care oraşele candidate îl formulează, fiecare după posibilităţi şi facultăţi, prin prezentarea unui proiect în faţa unui juriu internaţional. Proiectul Sfîntului Gheorghe este unul regional şi este construit pe tema identităţii. Aşadar, la întrebarea ce caută Sfîntu Gheorghe în competiţia pentru titlul de capitală europeană a culturii, coordonatorii proiectului din Secuime au formulat un răspuns pentru care îi felicit - cel mai scurt şi inspirat răspuns posibil: îşi caută IDENTITATEA. Un răspuns care acoperă toate problemele şi nevoile de comunicare ale locuitorilor din Sfîntu Gheorghe şi din spaţiul cultural ce poartă denumirea Ţinutul Secuiesc. Un răspuns de o complicată simplitate, aşa cum, de cînd lumea, sînt toate gesturile culturale care răspund unei nevoi autentice de comunicare. Pentru că, dintre toate oraşele din România, Sfîntu Gheorghe resimte cel mai acut nevoia de a-şi exprima şi afirma identitatea, adică de a spune cine este şi ce vrea să devină. Iar Sfîntu Gheorghe resimte această nevoie pentru că, mai ales în ultimii 25 de ani, acestui oraş şi regiunii din care face parte, Ţinutul Secuiesc, le-a fost lipită eticheta de 'zonă de ocolit', de cea mai tensionată zonă din România, unde oricînd poate izbucni un conflict interetnic. În ciuda acestei proaste reputaţii, toţi cei care ajung la Sfîntu Gheorghe - de la prestigioşi oameni de cultură pînă la oameni simpli, din România şi din cele mai diverse locuri din lume - descoperă un oraş care şochează prin prospeţimea şi normalitatea respiraţiei lui. Un oraş care seduce prin varietatea ofertelor sale culturale şi prin intimitatea spaţiilor de întîlnire pe care aceste oferte le deschid. Un oraş unde oaspeţii lui regăsesc o bucurie pierdută în marile aşezări urbane, bucuria de a trăi răgazul reflexiei. Un oraş care se legitimează prin vechime şi prin bogăţia valorilor sale tradiţionale, dar care a fost mereu deschis şi spre cele mai curajoase forme de comunicare artistică, unele născute în plin regim comunist, cum a fost Festivalul Medium, iniţiat de celebrul grafician Baász Imre, în 1981, cînd artişti din Bucureşti şi din toate oraşele ţării priveau cu admiraţie şi speranţă spre Spărgătorul de gratii din Sfîntu Gheorghe.

Revenind la titlul linogravurii lui Baász Imre, Spărgătorul de gratii, care a făcut istorie, nu este deloc o exagerare dacă spun că, prin intrarea în competiţia pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii, Sfîntu Gheorghe şi-a asumat rolul de spărgător de gratii pentru Ţinutul Secuiesc şi, implicit, pentru România: hei, gata, strigă Sfîntu Gheorghe din Secuime, am intrat în competiţia asta europeană pentru că vrem să spargem gratiile în care oraşul nostru şi Ţinutul Secuiesc au fost izolate prin eticheta de 'zonă de ocolit', cu potenţial de conflict interetnic! NU sîntem o zonă de ocolit, strigă Sfîntu Gheorghe din Secuime, dimpotrivă, avem de oferit României şi Europei experienţe şi valori care merită căutate, protejate, cercetate şi integrate în dialogul cultural naţional şi european. Nu ocoliţi Sfîntu Gheorghe şi Ţinutul Secuiesc pe care îl reprezintă, indiferent de limba în care vorbesc, locuitorii din zonă ştiu că prezentul şi viitorul lor depind de ieşirea din izolare. Ca orice confruntare cu diferenţa, convieţuirea interetnică presupune dificultăţi, dar şi avantaje, iar credinţa Sfîntului Gheorghe este că numai prin continua activare a potenţialului său cultural poate găsi soluţii la problemele cu care se confruntă. Aşa se face că Sfîntu Gheorghe şi-a dobîndit demult reflexul de a investi în cultură, deloc întîmplător, numai în acest oraş s-a născut un prestigios Festival Internaţional de Teatru cu numele Reflex. Sfîntu Gheorghe nu s-a apucat peste noapte să se joace de-a dialogul multicultural, de ochii lumii şi special pentru competiţia europeană în care a intrat acum, ci a intrat în această competiţie datorită vitalităţii sale culturale, o vitalitate întreţinută de nevoia secuilor şi a românilor din zonă de a-şi exprima şi afirma identitatea. Dacă Sfîntu Gheorghe a investit mereu în cultură mai mult decît marile oraşe ale României, aşa cum dovedesc studiile făcute la nivel naţional, atunci înseamnă că acest oraş din Secuime are vocaţie de capitală europeană a culturii. Cine pretinde că este interesat de prezentul şi viitorul ţării noastre are de trecut testul secuiesc: ar trebui să aplaude prezenţa unui oraş din Secuime în competiţia pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii, căci, prin această participare, Sfîntu Gheorghe şi oraşele partenere de proiect (Tîrgu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc şi Gheorgheni) depun mărturie că România are în inima sa / în centrul său NU o zonă care poate crea probleme Europei, ci o regiune cu un fabulos potenţial cultural, care abia aşteaptă să fie descoperit!




0 comentarii

Click pentru a mări imaginea


Resurse

 Alte articole de ninat


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer