Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici muzică  Sageata  Stagiunea concertistică 2015

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Concert de gală al Festivalului-Concurs Coral Internaţional pentru Tineret Gavriil Musicescu, Iaşi, 2015


Marcel Frandeş

august 2015
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis

La 5 iulie 2015, în splendida sală a Teatrului Naţional Vasile Alecsandri din Iaşi, un mare număr de spectatori, iubitori ai muzicii corale profane şi religioase, a putut asculta un concert de gală ce a încheiat Festivalul-concurs coral internaţional pentru tineret Gavriil Musicescu - 2015, ediţia a III-a, care s-a desfăşurat între 1-7 iulie 2015, la Iaşi. Concertul a fost o manifestare culturală internaţională de o mare ţinută artistică ce a încânt încă o dată publicul ieşean şi nu numai, un festin de muzică vocală ce recomandă, dacă mai era nevoie, Iaşiul drept candidat la titlul de Capitală culturală europeană, în 2021.

Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a rostit un cuvânt de deschidere, lăudând această întrecere artistică la care au participat formaţii corale de elevi din şcoli gimnaziale, licee, seminarii, universităţi, precum şi formaţii de psalmodie şi coruri de amatori, însumând un număr foarte mare de corişti, veniţi din Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, Grecia, Italia şi din România.

Arareori mi-a fost dat să ascult cu un atât de mare interes şi satisfacţie estetică un clinchet al unor 'lingouri vii de aur' cu voci pure. Cizelate după cele mai înalte criterii profesioniste de pasionaţi ai genului, datorită câtorva maeştrii ce ne-au adus întotdeauna armonie sufletească prin generozitatea lor, aceste ansambluri aduc încredere în viitorul cultural est-european.

Prezentatorii dr. Daniela Doroşincă (directoarea festivalului) şi părintele Mihai Doroşincă au invitat pe scenă, spre a interpreta câteva capodopere vocale, rând pe rând, formaţii celebre precum: Corul Naţional de Cameră «Madrigal - Marin Constantin» - dirijat de Anna Ungureanu, Corul de Cameră «Preludiu» - dirijat de Voicu Enăchescu, Corul de copii Radio Bucureşti - dirijat de Voicu Popescu, Grupul psaltic «Tronos» al Patriarhiei Române - condus de Protopsalt Arhidiacon Mihail Bucă, Corala «Cantorus Amicitiae» - dirijată de Prof. univ. dr. Nicolae Gâscă şi Grupul psaltic «Byzantion» - condus de Asist. univ. drd. Adrian Sârbu.

Auditoriul din sala mare a Teatrului Naţional Vasile Alecsandri din Iaşi, precum şi telespectatorii TVR Iaşi, Tele Moldova, Prima TV Iaşi, TV Life, precum şi ascultătorii Radio Trinitas, Radio România Iaşi, Radio France Internaţional (RFI) şi Radio România Muzical, Iaşi şi Impact FM, au putut admira pe viu sau pe calea undelor, stilul unic şi calitatea deosebit de elevată a vocilor Corului Madrigal - Marin Constantin, care a interpretat câteva lucrări ale compozitorului Anatol Vieru (Efemeride 1), precum şi Pater nostrer. Dincolo de omogenitatea şi calitatea emisiei am fost impresionat de acele efecte de glissando combinat cu vibrato, de vorbirea ritmată şi mai ales de realizarea acelui mers contrar dintre vocile de sopran şi cele de bas. Dirijorul renumitei formaţii, Anna Ungureanu, a excelat prin precizia şi oportuna sugestie a gesturilor, cât şi prin maniera de echilibrare permanentă a tuturor compartimentelor ansamblului vocal cameral. Am admirat şi apariţia scenică a componenţilor corului, frumoasa lor vestimentaţie, ţinuta sobră şi, nu în ultimul rând, o disciplină impecabilă a mişcărilor de intrare şi ieşire de pe scenă.

Invitat special al Cantus Mundi, Corul de copii Radio Bucureşti (ansamblu ce fiinţează din anul 1945), dirijat de maestrul Voicu Popescu, a interpretat cu multă voioşie Oşeneanca, apoi Miluieşte-mă Dumnezeule! şi lucrarea Ding-Dong (cu acele efecte onomatopeice, un fel de zumzăit) în care valurile de intensitate crescendo-diminuendo aveau o simetrie perfectă, iar clusterul final aducea o tentă şugubeaţă. Minunat a răsunat şi lucrarea lui Anton Zeman Joc din Oaş, în care corul era împărţit în trei grupuri. Marcând cu ajutorul tobei mici ritmul specific, cu accente caracteristice măsurii eterogene din zona Maramureşului interpreţii au entuziasmat publicul prin dinamismul lor.

Un moment de excepţie al galei l-a constituit intonarea Imnului «Cantus Mundi» de către corurile reunite la care s-a alăturat şi Corul Naţional «Madrigal».
 

În zilele noastre, acest proiect, Cantus Mundi, a fost iniţiat ca unul de incluziune socială, urmare a proiectului gândit, la vremea sa, de către însuşi Gavriil Musicescu. Acest proiect va cuprinde în jur de 150 000 de tineri şi aproximativ 1.000 de dirijori de coruri, a spus în intervenţia sa, Eveline Păuna, realizator Trinitas TV. Printre obiectivele urmărite sunt: creşterea gradului de implicare a tinerilor din ţară şi străinătate în spectacole şi concerte corale; exploatarea creaţiilor muzicii corale pentru promovarea diversităţii artistice; crearea unei platforme de comunicare şi schimb de experienţă între membrii corurilor participante la festival; dezvoltarea capacităţii concurenţilor de a lucra în echipă; sensibilizarea publicului larg în legătură cu bogăţia şi frumuseţea muzicii corale; stimularea interesului publicului pentru muzica corală, prin participarea în calitate de auditoriu la Festivalul-Concurs şi concertele organizate prin proiect.

Grupul psaltic «Tronos» al Patriarhiei Române şi Corul «Chivotul» al Catedralei Mitropolitane din Iaşi reunite au interpretat câteva lucrări psaltice cu un mare impact la public. Acele isonuri prelungi şi melisme măiestrit intonate mi-au amintit de stilul şi calitatea formaţiei Psalmodia a regretatului Prof. univ. dr. Sebastian-Barbu Bucur. Sala a fost copleşită de frumuseţea şi evlavia iradiată de aceşti interpreţi de excepţie. Cerurile păreau deschise în ascultarea acestor rugăciuni cântate din inimă!

Corul de cameră Preludiu dirijat de maestrul Voicu Enăchescu este o emblemă a mişcării corale din România.
 

Calitatea timbrală a ansamblului te face să uiţi că e vorba de voci umane. Dincolo de admiraţia pentru profesionalism, te uimeşte simplitatea şi naturaleţea frazării, dozarea rafinată a planurilor de intensitate utilizate, lipsa de ostentaţie a contrastelor dinamice, diversitatea coloristică intrinsec legată de text, tehnica de îmbinare a silabelor, filajele sunetelor şi câte altele greu de exprimat în cuvinte, însă umplând sufletul ascultătorilor cu frumos artistic.

Concursul s-a desfăşurat pe mai multe secţiuni: Coruri de Licee cu profil muzical şi Seminarii Teologice, Coruri ale Universităţilor de Muzică şi Facultăţilor de Teologie, Coruri de tineri amatori. Juriul a fost alcătuit la aceste trei secţiuni din: Prof. univ. dr. Nicolae Gâscă - Preşedinte (România, Universitatea de Arte George Enescu din Iaşi), Voicu Enăchescu (România, preşedintele Asociaţiei Naţionale Corale din România), Andrea Angelini (Italia, membru al Federaţiei Internaţionale de Muzică Corală), Prof. univ. dr. Mstyslav Yurcenko (Ucraina, Universitatea Naţională Boris Grincenko din Kiev), Prof. univ. dr. Ioan Golcea (România, Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti) şi Adrian Ardeleanu (România, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, din Iaşi). La secţiunea coruri de muzică psaltică, din juriu au făcut parte: Prof. univ. dr. Nicolae Gheorghiţă - Preşedinte (România, Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti), Prof. univ. Aetopoulos Antonios (Grecia, Universitatea de Muzică din Atena) şi Asist. univ. drd. Adrian Sârbu (România, Universitatea de Arte George Enescu din Iaşi).

Câştigătorii trofeului Festivalului au fost Corul de Tineret Cantemus al centrului de Activitate extraşcolară Curcubeul - Chişinău, Republica Moldova, conducător Denis Ceausov.
 

Printre numeroasele formaţii corale care au obţinut locul I amintim: Corul Lia-Ciocârlia din Chişinău, Republica Moldova, dirijor Svetlana Istrate (coruri de şcoli gimnaziale), Corul de copii Fusion Sound al Şcolii de muzică din Odessa, Ucraina, dirijor Vermrdovskaia Elisabeta (coruri de şcoli de muzică). Toţi aceştia au cântat în concertul de gală de la sala Mare a Teatrului Vasile Alecsandri din Iaşi, în 5 iulie 2015. Dintre laureaţi mai amintim: Corul Ding-Dong al Şcolii Gimnaziale George Tutoveanu din Bârlad, dirijor Ana Maria Rusu, Corul de copii Cantanti al Asociaţiei Culturale Kratima din Timişoara, dirijor Maria Gyuris, Corul Meloritm al Palatului Copiilor din Bucureşti, dirijor Elena Maria Nicolai, Corul de copii Lira al Şcolii de muzică nr. 7 din Odessa, Ucraina, dirijor Savenko Nataliia, Corul Şcolii de muzică nr. 4 Clopoţeii lui Radonejskii - Ivano Frankovsk, Ucraina, dirijor Svetlana Grebeniuk, Corul Facultăţii de Teologie din Iaşi, Corul de cameră a capella Crescendo - Krivoi Rog, Ucraina, Corul Şcolii de muzică George Enescu din Bălţi, Republica Moldova, dirijor Ana Cuscenco şi Corului Colegiului Naţional de Artă, O. Bâncilă Iaşi, dirijor Petronela Dârţu.

De menţionat deosebit de relevata contribuţie a Asociaţiei Iubire şi Încredere din Iaşi la organizarea şi susţinerea actualei ediţii 2015, a Festivalului şi concursului Gavriil Musicescu de la Iaşi.

Publicul, venit în număr foarte mare la acest eveniment, i-a aplaudat şi ovaţionat îndelung pe interpreţi, dirijori şi prezentatori.

Notă: Fotografii preluate de pe site-ul facebook.com/iubiresiincredere



 Toate articolele despre Stagiunea concertistică 2015


0 comentarii

Resurse

 Alte articole de Marcel Frandeş


Alte articole

 Reîntoarcerea la sincretismul artelor - Filmul şi muzica, Marcel Frandeş
 Violonistul Daniel Podlovschi în Concertul de Ludwig van Beethoven, la Ateneu, Marcel Frandeş
 Mezzosoprana Roxana Constantinescu într-un program de arii de Mozart, la Ateneul Român, Marcel Frandeş
 O nouă istorie ieroglifică, Cleopatra David
 Răbdarea de a construi cu inocenţă frumosul sonor, Marcel Frandeş
 Toate articolele despre Stagiunea concertistică 2015


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer