Mulţumesc. V-am văzut pe toţi şi, dacă nu v-am mulţumit verbal, dacă nu ne-am strâns mâinile, dacă nu ne-am clipit prieteneşte, v-am mulţumit din colţul ochilor, din buze şi din suflet. Mi-aţi cumpărat cartea, aţi stat la coadă ca să vă scriu câteva cuvinte pe ea, poate că aţi pierdut şi începutul celui de-al doilea concert cu San Francisco Orchestra şi Michael Tilson Thomas. Sau aţi venit, aţi petrecut câteva minute (v-am văzut, repet!) şi aţi mers mai departe pe cărarea Festivalului.
După o perioadă lungă, am recunoscut că am avut emoţii. Când plouă peste tine cu vorbe precum cele pe care le-am auzit aseară de la Lidia Bodea, Oana Drăgulinescu şi Dan C. Mihăilescu, e cam greu să rămâi stâncă şi, dacă tremurul vocii şi încâlceala ideilor m-au dat de gol, atunci să mai fie, cu bucurie!
În atrium-ul Librăriei Humanitas Kretzulescu a fost răcoare, a fost plăcut şi am avut în jurul meu căldura calmă a prieteniei: prieteni care au venit fără nicio obligaţie, ştiind că vederea lor sau un cuvânt fac mult bine. E lecţia pe care o învăţ la fiecare astfel de ocazie: cât de uşor, cu cât de puţină trudă poţi să bucuri pe cineva.
Cei care nu au venit au pierdut un vin bun, dulciuri somptuoase, o colecţie de oameni premium şi câteva zeci de minute de respiro în ritmul ameţitor al zilelor.
Gata, atât pentru azi, în seara aceasta avem transmisiune în direct şi unul dintre cele mai frumoase programe ale Festivalului. Înapoi în sala de concert!
La mulţi ani, Maria!