Doamna marilor comedii romantice moderne, Nora Ephron, nu mai este din păcate cu noi. Dar are urmaşi de încredere.
Nancy Meyers, una din puţinele femei regizor, s-a specializat în comedii. Rezultatele din ultimii ani arată că şi-a făcut şi învăţat lecţiile, iar filmele îi ies. O ajută mult, desigur, faptul că este înainte de toate scenarist cu fler al replicii, al gagului, al situaţiilor comice de intimitate. The Parent Trap, What Women Want (cu Mel Gibson savuros în ciorapi lycra), Something's Gotta Give cu o curajoasă poveste de dragoste la vârsta a treia (şi Jack Nicholson, e drept) şi, în oglindă, sora lui, It's Complicated! de maturitate a cuplului (Meryl Streep în posturi erotice, senzuale, neobişnuite) au pregătit terenul pentru filmul de faţă.
Solară, veselă şi absolut încântătoare, noua operă cu Robert De Niro într-un rol în care îşi asumă pentru prima dată vârsta şi e pus în plăcută ipostază de bunic-înger păzitor te cucereşte de la primul până la ultimul cadru.
E nostim să o privim acum pe Anne Hathaway în postură de şefă cu toane, după ce a fost ucenic-şoricel timorat în The Devil Wears Prada. E aproape acelaşi cadru, tot fashion. Doar suportul s-a modernizat, e online acum.
Excelent, foarte atent şi îngrijit filmat, într-un oraş dăruit publicului cu dragoste, cu interioarele şi exterioarele lui, filmul umple ochii şi sufletul. Cu imagini şi poveste, cu morală şi acţiune toate foarte ataşante.
Totul este frumos aici. Redacţia site-ului gen Fashion Days în care se lucrează, străzile, casele protagoniştilor. Totul într-o perfectă, stilată, elegantă armonie. Totul făcut să te facă să vrei să faci parte din aşa ceva. Rene Russo, de când apare prima dată în cadru, într-o ţinută şic ton pe ton, îţi rămâne pe retină. Foarte plăcut rol pentru ea, bună revenire, parcă de la Thomas Crown Affair nu te-ai mai uitat la actriţa americană cu atâta atenţie.
Filmul te cucereşte şi pentru că este într-atât de isteţ ca să-i mulţumească pe toţi, indiferent de vârstă, din orice tabără. Cei foarte tineri au o redacţie arătoasă şi competitivă, performantă, un loc unde se cere de la fiecare ce are el mai bun, genul de job jinduit de toţi, cool, la modă. Există şi partea de umor tandru şi picăturile de romance pentru cupluri, picul de romantism bine distilat ca un parfum bun. Plus, mai nou, o întâlnire, nu o ciocnire, o întâlnire a vârstelor şi o demonstrare clară că viaţa continuă să te surprindă mereu, dacă vrei, dacă eşti atent.
De la început, de la discursul de prezentare al personajului său, Robert De Niro te prinde în mreje. Rolul de comedie fină, de dramă atât cât trebuie, cu mici accesorii nostime (clipitul!), mai potolit şi mai puţin exagerat cabotin ca alte comedii, este dus la capăt cu aparentă uşurinţă, cu lejeritate şi naturaleţe. Ca întreg filmul, de altfel, care curge până la twist-ul final.
Interesant că Meyers reuşeşte o poveste la zi, modernă, despre o generaţie şi tehnologia ei, trendy, cu o uniformă business office, dar ştie să tot ramifice acţiunea, să adauge fiecăruia propria viaţă şi dimensiune umană. Crezi că filmul va fi doar despre o tânără mai zurlie, ajunsă şefă originală şi temută, dedicată muncii sale cu pasiune, deci singură, în căutarea dragostei, conform clişeelor.
Meyers face brusc stânga şi, când te aştepţi mai puţin, îi oferă o istorie de cuplu. Are timp - şi multe detalii frumoase în tot atâtea scene casnice - să ne prezinte protagonista şi ca soţie şi mamă tânără. Iar adaosul acesta îmbogăţeşte nu numai cadrul. Ce se vrea demonstrat despre societatea modernă, despre ierarhie şi feminism cu toate responsabilităţile, se realizează fără stridenţe. O lecţie bună despre înaintarea în vârstă, în job, în cuplu. Să te simţi util şi să bage şi ceilalţi de seamă că meriţi.
Tandem reuşit, cu rezolvări interesante, surprinzătoare, nemelodramatice mare parte din film. Făcut parcă pentru mine, un film care mi-a mers la inimă.