Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici muzică  Sageata  Stagiunea concertistică 2015

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Reîntoarcerea la sincretismul artelor - Filmul şi muzica


Marcel Frandeş

ianuarie 2016
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis

Ca îmbinare de elemente eterogene aparţinând unor arte diferite, contopirea dintre arta cinematografică şi muzică ademeneşte astăzi din ce în ce mai mult. Aşa se face că metafora, definită ca substituire imaginară a unui termen al comparaţiei, a fost elementul forte al concertului din 17 decembrie 2015, oferit de Orchestra simfonică a Filarmonicii George Enescu din Bucureşti, aflată sub bagheta lui Horia Andreescu. Coloana sonoră a unor filme în vogă a putut fi ascultată la sala Ateneului Român, într-o atmosferă jovială, plăcută, prevestind deliciile lunii decembrie, o lună eminamente a cadourilor, inclusiv muzicale.

Seara s-a deschis cu Valsul Valurile Dunării de Iosif Ivanovici. În filmul artistic cu acelaşi nume, realizat de Liviu Ciulei în anul 1959, compozitorul Theodor Grigoriu a apelat, ca autor al coloanei sonore, la acest cunoscut vals, prelucrându-l cu mult talent.


Compozitorul francez Emile Waldteufel a reorchestrat valsul în 1889, când a avut loc şi prima lui audiţie, la Paris, în cadrul Expoziţiei Universale. Muzica valsului a fost utilizată de-a lungul anilor în diferite film americane precum: Dezonorata (1931)¸ cântat la pian de personajul Marlenei Dietrich, The Jolson Story (1946), Blondie's Annyversary (1947), Dragoste renăscută (1980), M.A.S.H. (sezonul 9 ep.14), Avalon (1990), După faptă şi răsplată (1999), Tipic masculin (2003), Familia Bundy (sezonul 1, ep. 6).

În varianta oferită de Orchestra simfonică a Filarmonicii George Enescu, aflată sub bagheta lui Horia Andreescu, atmosfera sărbătorească predomina. Ascultam ritmul de vals, redat cu eleganţă, bun gust şi rafinament. Dozajul intensităţilor sonore al compartimentului de suflători de alamă era cuantificat cu minuţioasă grijă, iar melodia evolua într-un înveliş armonic confortabil. Reflectam asupra unei impresii personale: aflându-mă cu ani în urmă pe custura Dunării - la Cazanele Mici - mi-am imaginat, instantaneu, că undele apei fluviului, aduceau de departe (poate de la Viena) formula ritmică tipică a dansului în trei pătrimi, care a cucerit în plan estetic muzical, o lume întreagă - valsul vienez.

A urmat îndrăgita idee muzicală din partea a III-a a Simfoniei nr. 3 în fa major, op. 93 de Johannes Brahms, ce care a fost folosită în filmul Vă place Brahms? / Aimez-vous Brahms? al regizorului Anatole Latvak, peliculă lansată la Festivalul de la Cannes, în 1961, în care evolua celebrul trio de actori Ingrid Bergman, Anthony Perkins şi Yves Montand. Precum mirosul unui parfum devine declanşator de pasiuni, tot astfel, muzica lui Brahms, ascultată într-un concert de către personajele Philip van der Besh şi Paula Tessier, va provoca, în film, o înflăcărată iubire.


Boltirile frazei muzicale, expuse de instrumentele cu coarde, conţinând o maximă tensională amplasată spre sfârşit, cu acele crescendo-uri emoţionant relizate, alături de intervalica şi armonizarea măiestrit concepute, confereau o frumuseţe intraductibilă. Tema reluată de corn avea, datorită timbrului unic al instrumentului, o nostalgie şi o căldură acaparante [1].


[2]

Publicul de la sala Ateneului Român a ascultat apoi Concertul pentru oboi şi orchestra în re minor de Alessandro Marcello, solistă Felicia Greciuc. Din această lucrare barocă, tema din cea de-a doua parte, Adagio, a fost folosită în filmul Anonimo veneziano / Anonimul veneţian - 1970, al regizorului italian Enrico Maria Salerno. Tony Musante a deţinut în film rolul interpretului concertului de oboi. Subiectul filmului este sfâşietor: un veritabil love story. Henry este oboist la Teatrul La Fenice din Veneţia, frustrat de faptul că nu a ajuns un mare dirijor. După ce află că este bolnav de cancer, decide să îşi invite soţia de care se separase, şi cu care avea un fiu, să vină la Veneţia. Ea acceptă să vină, deşi îşi refăcuse viaţa cu un alt partener şi îi este teamă de o încercare de reconciliere din partea lui Henry ori de faptul că ar putea fi şantajată cu  ameninţarea de neacordare a divorţului. Îşi petrec ziua colindând prin Veneţia, retrăind evenimente fericite dar şi altele mai puţin bune. Valeria simte că îl mai iubeşte, însă nu vrea să îşi schimbe cursul vieţii sale actuale. La sfârşitul zilei, ambii sunt convinşi că se vor mai revedea. Filmul se termină cu imaginea Valeriei care fuge din biserica transformată în studio de înregistrări, în timp ce Henry cântă la oboi Adagio-ul din concertul de Marcello.


Oboista Felicia Greciuc, solista concertului interpretat la sala Ateneului, a impresionat publicul prin calitatea sunetului, o intonaţie pură şi o frazare expresivă, concepută echilibrat. Solista transmite o multitudine de stări sufleteşti, reuşind să capteze auditoriul de la primul până la ultimul sunet emis.


Absolventă a Colegiului Naţional de Muzică Ciprian Porumbescu din Suceava, Felicia Greciuc a studiat la clasa profesorului universitar doctor Florenel Ionoaia, la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. S-a perfecţionat la diferite cursuri de măiestrie cu: Emanuel Abbuhl, Matthias Backer, Christian Smith, Diego Dini-Ciaci, Gareth Hulse, Richard Simpson şi Joris Van den Hauwe. Dintre premiile obţinute amintim: Premiul Best oboe player residing in Romania, premiul Best contestant attending a Romanian University la Concursul Internaţional Gheorghe Dima-Cluj-Napoca, 2013, premiul I la Concursul Internaţional Sigismund Toduţă-Deva şi Premiul I la Concursul Internaţional, Emanuel Elenescu-Piatra Neamţ. A concertat alături de Orchestra Lanto Arte, Camerata Intermezzo, Filarmonica Botoşani, Orchestra de studenţo a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti şi Orchestra de cameră Philarmonia.

În continuarea programului cu muzică din filme, publicul a ascultat tema compusă de Nino Rota pentru filmul The Godfather (1972) în regia lui Francis Ford Copolla. Compozitorul a colaborat cu mari regizori precum Federico Fellini, Luchino Visconti, Franco Zeffirelli, Renato Castellani şi Francis Ford Copolla. Nino Rota a scris partituri pentru 171 de filme şi seriale de televiziune. Filmul The Godfather / Naşul este considerat unul de referinţă printre peliculele cu gangsteri. Pentru importanţa sa culturală, istorică şi estetică, filmul a fost selecţionat, în 1990, pentru a fi inclus în Registrul Naţional de Filme al Bibliotecii Congresului SUA. Filmul spune povestea lui Don Corleone (interpretat de Marlon Brando), un şef al Mafiei siciliene, ajuns peste ocean Il capo di tutti Capi, păstrând totuşi amintirea locului natal (tema dragostei din banda sonoră a filmului Naşul):


Am remarcat frumuseţea coloristică a solo-ului clarinetului bas, în combinaţie cu sunetul harpei.

Auditoriul a mai putut asculta şi muzica din filmul american The Gladiator - 2000, compusă de Hans Zimmer, regia Ridley Scott. Filmul a fost premiat în 2001 cu Oscar pentru cea mai bună imagine, pentru cel mai bun actor în rol principal (Russell Crowe), cele mai bune costume, cele mai bune efecte vizuale, cel mai bun sunet, cea mai bună regie, cel mai bun scenariu, cel mai bun actor în rol secundar (Joaquin Phoenix), de asemenea, a obţinut premii Golden Globes şi BAFTA. Iar muzica originală a peliculei, cea a lui Hans Zimmer, a câştigat premiile ASCAP, Sierra Adward-Las Vegas Film Critics Society Awards 2000, Golden Satellite Award şi a fost nominalizată la Oscar, precum şi la premiul ACCA (Awards Circuit Community Awards), premiul Saturn, Aria Music Award, CFCA (Chicago Film Critics Association Awards), Grammy, OFTA Film Award şi OFCS.


Hans Zimmer este considerat compozitorul cu cel mai mare succes financiar. A compus muzică pentru 150 de filme. Filmul Gladiator urmăreşte drama generalului roman Maximus. După ce devine gladiator, el se va lupta în arenă pentru a răzbuna uciderea familiei sale din ordinul împăratului Commodus. Îl va înfrânge şi ucide pe Commodus, însă va muri şi el.

Orchestra Filarmonicii George Enescu din Bucureşti, dirijată de Horia Andreescu a cântat această suită muzicală cu o emoţie autentică, transmiţând o întreagă paletă de stări sufleteşti, de la calm şi echilibru, la asprime şi mânie. Parcă auzeam zăngănitul armelor şi al spadelor încrucişate ale luptătorilor din arenă.

Una dintre surprizele serii cu muzică din filme, de la Ateneul Român, a fost momentul în care, dirijorul Horia Andreescu a reintrat pe podium costumat ca un personaj din filmul Star Wars / Războiul stelelor, putând o mască de războinic pe faţă şi o spadă luminoasă în mână, în loc de baghetă dirijorală. Şi într-adevăr, muzica aceasta a răsunat marţial, plină de antren, precum un marş al unui imperiu stelar.


Compozitorul John Williams a scris muzica acestei serii de filme cu imens succes comercial ale regizorului George Lucas, iniţiată în anul 1977. Walt Disney Company a achiziţionat compania Lucasfilm împreună cu drepturile de autor pentru serie, în 2012, pentru suma de 4 miliarde de dolari. În decembrie 2015 a apărut pe ecrane cel de-al şaptelea episod, primul din a treia trilogie: The Force Awakens. John Williams a studiat la Julliard School, apoi a fost pianist de jazz, aranjor, dirijor, şi compozitor. S-a inspirat din muzica lui Wagner, devenind un "maestru al însoţirii vizualului" [4].

După pauză, în continuarea serii cu muzică din filme, Orchestra Filarmonicii George Enescu a intonat tema principală din filmul Pirates of the Caribbean, compusă de Klaus Badelt şi Hans Zimmer. Filmul a fost regizat de Gore Verbinski şi a avut în distribuţia sa actori precum: Johnny Deep (în rolul Căpitanului Jack Sparrow), Orlando Bloom (Will Turner), Keira Knightley (Elizabeth Swann), Geoffrey Rush (Hector Barbossa) şi Jack Davenport (comandorul James Norrington). Publicul a savurat această coloană sonoră de succes, care amintea de subiectul plin de dinamism al filmului de aventuri lansat în anul 2003 şi distins cu premiile BAFTA 2004 (pentru cel mai bun machiaj şi cea mai bună coafură), Saturn Awards 2004 (pentru costume), fiind nominalizat la Oscar (pentru cel mai bun sunet, cele mai bune efecte, pentru cel mai bun actor Johnny Deep, pentru machiaj).

[5]


Datorită succesului înregistrat, au fost realizate mai multe filme din aceeaşi serie: Pirates of the Caribbean: The Curse of the Black Pearl (2003); Pirates of the Carribean: Dead Man's Chest (2006); Pirates of the Caribbean: At World's End (2007); Pirates of the Caribbean: On Stranger Tides (2011). Urmează a fi turnat Piraţii din Caraibe: Dead Men Tell No Tales, regizat de Joachim Ronning şi Espen Sandberg; filmările vor debuta în luna februarie 2016, în Queensland, Australia, iar rolul principal feminin va fi interpretat de actriţa Kaya Scodelario [6]. Filmul este prevăzut a fi lansat în 2017.

Auditoriul de la sala Ateneului a ascultat apoi, Oboiul lui Gabriel de Enrico Moricone, melodia din filmul The Mission / Misiunea - 1986. Muzica, compusă de italianul Ennio Morricone, a fost clasată pe locul al 23-lea în topul celor mai bune o sută de teme muzicale din filme în clasamentul Institutului American de Film. Regia este semnată de Roland Joffé, iar în distribuţie apar actori celebrii ca: Robert De Niro, Jeremy Irons, Liam Neeson. Subiectul filmului britanic tratează despre experienţele unui misionar iezuit, din secolul al XVIII-lea, în America de Sud. Filmul a fost distins cu numeroase premii importante precum: Palme d'Or şi Oscar pentru imagine şi cu mai multe nominalizări la Oscar şi BAFTA.


În continuarea concertului Orchestrei Filarmonicii George Enescu, publicul a ascultat Marşul călăreţilor din filmul Indiana Jones. Muzica aparţine tot compozitorului John Williams. Personajul Indiana Jones a fost creat de George Lucas [7] "ca un omagiu eroilor de acţiune din seriile de filme din anii 1930." Au fost realizate mai multe filme cu acest personaj: Indiana Jones şi căutătorii arcei pierdute (1981), Indiana Jones şi templul morţii (1984), Indiana Jones şi ultima cruciadă (1989), Aventurile tânărului Indiana Jones (1992 - 1996), Indiana Jones and the Kingdom of the Crystal Skull (2008), precum şi seriale de televiziune. Indiana. Jones este un personaj fictiv, de aventuri, profesor de istorie şi arheologie.

Muzica scrisă de John Williams pentru aceste filme are un caracter optimist şi a fost cântată cu mult entuziasm, spre deliciul publicului.


Tema din filmul Schindler's List  - 1993, compusă de asemenea, de John Williams, a fost interpretată de violonistul Gabriel Croitoru, acompaniat de Orchestra simfonică a Filarmonicii George Enescu. Sunetul cald al viorii transmitea emoţia cuprinsă în această atât de frumoasă şi, totodată, tragică melodie. Filmul lui Steven Spielberg spune povestea omului de afaceri german Oskar Schindler, care a salvat, în timpul Holocaustului, viaţa a peste o mie de evrei de origine poloneză, angajându-i în fabrica sa. Din distribuţie au făcut parte Liam Neeson în rolul lui Schindler, Ralph Fiennes în rolul ofiţerului SS Amon Göth, Ben Kingsley în rolul contabilului evreu al lui Schindler şi Ben Kingsley în rolul lui Itzhak Stern. Filmul a câştigat în 1994 şapte Premii Oscar, inclusiv pentru Cel mai bun film, Cel mai bun regizor, Cea mai bună coloană sonoră, precum şi alte premii (7 Premii BAFTA şi 3 Globuri de Aur).

Corul şi Orchestra simfonică a Filarmonicii George Enescu au cântat apoi, Suita Mircea, bătrânul, înţeleptul de Adrian Enescu, din filmul Mircea cel Bătrân - 1989 (regia Sergiu Nicolaescu). Compozitorul Adrian Enescu a scris muzica la peste 60 de filme. Amintesc câteva: Ciuleandra, Adela, Domnişoara Christina, Hotel de lux, Pas în doi, Concurs, Bietul Ioanide, Doctorul Poenearu, Tănase Scatiu, Întoarcerea lui Magellan. Adrian Enescu a definit stilul muzical al cântăreţei Loredanei Groza (Bună seara iubite!). În filmul istoric Mircea cel Bătrân joacă actorii: Sergiu Nicolaescu, Adrian Pintea, Şerban Ionescu, Silviu Stănculescu, Ion Besoiu, Ioana Pavelescu, Manuela Hărăbor, Vladimir Găitan, Papil Panduru şi alţii. Muzica Suitei lui Adrian Enescu utilizată în acest film este foarte sugestivă. Ea surprinde prin orchestraţia bogată, prin ideile muzicale ce deapănă evenimentele din perioada sfârşitului domniei lui Mircea cel Bătrân. Simţeai ascultând această muzică încrâncenarea luptei cu oastea otomană condusă de sultanul Mehmed I. Dirijorul Horia Andreescu a impulsionat compartimentele suflătorilor de alamă, prin mimica sa şi prin gestica promptă. De bună calitate a fost şi prestaţia corului pregătit de dirijorul Iosif Ion Prunner.

Seara de muzică din filme de la Ateneu s-a încheiat cu Mambo din West Side Story / Poveste din cartierul de vest de Leonard Bernstein.

O muzică plină de vervă, în care percuţia joacă un rol primordial. Iar succesul acestei lucrări se observă în frecvenţa cu care este interpretată pe întreg mapamondul. De pildă, Mambo a fost cântat de Orchestra Simón Bolivar, un ansamblu simfonic de tineret, dirijat de Gustavo Dudamel, într-o sală de concert, în prezenţa primului ministru al Venzuelei.


După atâtea selecţiuni din muzica de film, parcă mi-aş fi dorit să ascult şi celebrul tango din pelicula Scent of a Woman -1992. Este acolo o melodie tematică intitulată Por una cabeza / Doar pentru un cap, compusă de Carlos Gardel, fascinantă. Iar filmul în regia lui Martin Brest, îl avea în rolul principal pe actorul Al Pacino (Premiul Oscar pentru acest rol).


O seară de excepţie, oferită de Orchestra Filarmonicii George Enescu, în prag de An Nou 2016. La mulţi ani!

NOTE:
[1] Vas de cristal stil Art Deco "Val-Saint-Lambert JPG03" de Jean-Pol Grandmont - Operă proprie. Sub licenţă CC BY 2.5 via Wikimedia Commons - wikimedia
[2] Tema de un lirism unic, aparţinând lui Johannes Brahms, face parte din categoria ideilor muzicale romantic, în care ar putea fi inclusă şi cea a Valsului sentimental de Piotr Ceaikovski.
3] Exemplul muzical preluat de pe Wikimedia: wikimedia
[4] Vladimir Popescu-Deveselu - Program de sală al Filarmonicii George Enescu, pag. 9.
[5] Imaginea vasului din Piraţii Caraibelor, preluată de pe siteul wikimedia
«BlackPearl». Sous licence CC BY 2.0 via Wikimedia Commons - wikimedia
[6] conform Mediafax, articolul lui Bogdan Enache: mediafax




 Toate articolele despre Stagiunea concertistică 2015


0 comentarii

Resurse

 Alte articole de Marcel Frandeş


Alte articole

 Violonistul Daniel Podlovschi în Concertul de Ludwig van Beethoven, la Ateneu, Marcel Frandeş
 Mezzosoprana Roxana Constantinescu într-un program de arii de Mozart, la Ateneul Român, Marcel Frandeş
 O nouă istorie ieroglifică, Cleopatra David
 Răbdarea de a construi cu inocenţă frumosul sonor, Marcel Frandeş
 De ce nu fusion şi păcatele world-music - Muzică aramaică şi sufi la Catedrala Sfântul Iosif, Cleopatra David
 Toate articolele despre Stagiunea concertistică 2015


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer