FilmSense / ianuarie 2016
Star Wars: The Force Awakens
Înainte de a merge la film, am revăzut toată seria. Atât dintr-o necesitate a informaţiei, cât mai ales pentru plăcerea de a (re)intra în acea lume magică, uşor naivă, confecţionată de o minte care a ştiut ce şi de unde trebuie să împrumute pentru a închega Star Wars. George Lucas imagina o serie de personaje, o luptă a binelui şi a răului, într-un basm SF care, înainte de orice, instituia o şcoală şi indica faptul că "se poate" merge pe această tendinţă, cu puţin curaj şi cu ceva mai multă nebunie.

Acum, în era CGI-ului, au rămas un scenariu previzibil, câteva momente dramatice gălăgioase, dialoguri "inteligente", şi o pliere totală pe dorinţele publicului. Într-un cuvânt, un demers ultra-conservator, conformist, care nu îşi asumă vreun risc, fluturând, bucuros că o poate face, carta lucasiană. Filme de tipul acesta nu se mai fac de mult de dragul lor... nici măcar într-o galaxie îndepărtată.

Odată cu noul episod (trecut, cu tot cu franciza, în stăpânirea studiourilor Disney), nu forţa e cea trezită la realitate, ci o idee: Star Wars este, în fond, o sumă de clişee. O fată frumoasă, orfană şi aparent fără apărare (erou), un pilot viteaz (adjuvant 1), o clonă-soldat (de culoare) cu mustrări de conştiinţă, care nu mai vrea să se subordoneze şi schimbă taberele (adjuvant 2), un nou R2-D2 (numit BB-8), un antagonist care se leagă cu disperare de trecut (Darth Vader 2) şi un lider suprem al răului (Darth Sidious 2), asemănător ca înfăţişare cu cel din Harry Potter.

Sigur că, pentru o distribuţie chiar mai atractivă, se apelează şi la câţiva mohicani: Han Solo, Leia, C-3PO, la final şi Luke. Şi, ca tabloul să fie complet, şi locurile aduc aminte de seriile precedente: o planetă deşertică, o alta înverzit-idilică, una bază-militară-rebelă, şi tipica ultra-tehnologizată. Nici intriga amoroasă nu lipseşte, fiind de asemenea ţinută (deocamdată!) la un nivel de importanţă destul de redus. Transpar aceleaşi tipologii, numai că sunt umanizate şi demitizate. Este o practică întâlnită în cinema-ul actual: super-eroilor le este îndepărtată aura; ei nu mai sunt nici enigmatici, nici exemplari, aşa cum se întâmpla în trecut, la începuturile subgenului.

Aşa se face că personajele nu mai sunt confecţionate în alb şi negru, schimbare pe care o vedem direct şi brut chiar la început, pe soldatul-clonă, ulterior rebel, mânjit de sânge, apoi o observăm şi în atitudinile însuşite: Kylo Ren (Vader 2) e bântuit de uşoare mustrări de conştiinţă (şi de chemarea forţei binelui!), femeia-Luke îi ţine piept cu toată neinstruirea în arta manevrării săbiilor jedi, iar sabia laser nu mai pare atât de fatală - oameni sunt atinşi, arşi şi tăiaţi, dar nu mor.

Acest nou Star Wars, în toată splendoarea lui, e nimic mai mult decât un calcul economic.

Regia: J.J. Abrams Cu: Daisy Ridley, John Boyega, Adam Driver, Harrison Ford, Mark Hamill, Carrie Fisher, Peter Mayhew, Anthony Daniels, Oscar Isaac, Lupita Nyong'o

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus