Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici muzică  Sageata  Stagiunea concertistică 2016

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Concertul de deschidere al festivalului Chei 2016 al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti


Marcel Frandeş

aprilie 2016
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis

Aflat la cea de a VIII-a ediţie, Festivalul CHEI al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti 2016 se desfăşoară între 3 şi 17 martie 2016, cu sprijinul Radio România. Concertul de deschidere al Festivalului Chei a avut loc în sala Mihail Jora a Societăţii Române de Radiodifuziune, în plină primăvară, duminică 3 aprilie 2016. A fost o seară de muzică vocal-simfonică oferită de Orchestra Universitaria şi Corul Facultăţii de Compoziţie, Muzicologie şi Pedagogie Muzicală a UNMB, dirijate de Konrad von Abel. Programul a cuprins lucrări muzicale celebre: Uvertura operei La forza del destino de Giuseppe Verdi, fragmente din Suitele I şi II din baletul Romeo şi Julieta de Serghei Prokofiev şi Requiemul în re minor, op. 48 de Gabriel Fauré, solişti soprana Andreea Blidariu şi baritonul Alexandru Constantin, clasa Profesor universitar doctor Bianca Luigia Manoleanu. Coordonarea Orchestrei Universitaria a fost asigurată de Conferenţiar universitar doctor Alexandru Ganea, iar cea a Corului FCMPM, de Profesor universitar doctor Mihail Diaconescu.
 
În cuvântul de deschidere a Festivalului, rostit de Prorectorul UNMB, Profesor universitar doctor Verona Maier, a fost evidenţiată ascensiunea calitativă a acestui festival, cuprinzând manifestări artistice şi ştiinţifice realizate de elita Conservatorului, de către cei care au ca moto: Noi dăm Tonul! un slogan utilizat cu succes la aniversarea a 150 de ani de existenţă a actualei Universităţi Naţionale de Muzică din Bucureşti.
 
Un numeros public s-a bucurat de un concert vocal-simfonic deosebit de frumos, în care elanul tineresc s-a împletit cu profesionalismul, ambele aspecte generând un veritabil eveniment muzical. De la omogenitatea ansamblului, la prezentarea scenică de înaltă ţinută a interpreţilor şi până la realizarea unor tensiuni artistice unice, auditoriul din Studioul de concerte al Radiodifuziunii a putut simţi empatia acestor tineri talentaţi, a intuit realitatea sonoră printr-o identificare afectivă cu muzicienii de pe scenă.
 
Dirijorul Konrad von Abel este actualmente directorul artistic al Academiei Internaţionale de Muzică din Besançon, Franţa, şi dirijorul Corului Monteverdi din München. Născut în Stuttgart, Germania, în 1958, a studiat pianul la Musikhochschule din localitate, apoi a studiat filozofia şi muzicologia la Ludwig-Maximilians-Universität din acelaşi oraş. La 17 ani l-a cunoscut pe dirijorul Sergiu Celibidache, al cărui Asistent artistic a fost între anii 1986 şi 1996, la Filarmonica din München. Konrad von Abel a dirijat în Franţa, Germania, Italia, Finlanda, Venezuela, Japonia şi Filipine diferite ansambluri simfonice precum: Simfonica Siciliana di Palermo, Orchestra Simfonica di Bari, Orchestra Régional de Picardie, Turin Philharmonic, Finland Kokkola Orchestra, Orquestra sinfónica de Valencia din Venezuela, Academy Orchestra a Toho Gakuen School of Music din Japonia şi Filarmonica din München. A susţinut Masterclass-uri de dirijat, de muzică de cameră în diferite ţări, inclusiv în România, şi a oferit seminarii de fenomenologie muzicală în Elveţia, Franţa şi Germania. Este un promotor al lucrărilor compozitorului Heirich Kaminski (1886-1946).
 
La Bucureşti, în săptămâna 28 martie - 03 aprilie 2016, dirijorul Konrad von Abel a îndrumat stagiul de Orchestră al Orchestrei Universitaria a UNMB, studenţii beneficiind de zile pline de repetiţii foarte interesante, în care au dobândit cunoştinţe de care se vor servi cu siguranţă în viitor.
 
În deschiderea concertului de la sala Radio, publicul a putut savura cunoscuta uvertură la opera verdiană Forţa destinului. Premiera operei a avut loc în 22 noiembrie 1862, la Sankt Petersburg şi a fost revizuită şi prezentată la Scala din Milano, la 27 februarie 1869. Libretul aparţine lui Francesco Maria Piave. Orchestraţia este destul de amplă: piccolo, flaut, 2 oboaie, 2 clarinete (unul-clarinet bas), 2 fagoturi, 4 corni, 2 trompete, 3 tromboane, trombon bas, timpane, percuţie (tobă mică, tobă mare), 2 harpe, viori, viole, violoncele, contrabasuri şi orgă.
 
Uvertura s-a deschis cu unisonul instrumentelor de suflat de alamă, în tonalitatea mi bemol major. Aceste veritabile exclamaţii prevesteau o stare de adânc pesimism. Se simţea o atmosferă clocotitoare, totul părea gata să se dezlănţuie. motivul destinului, intonat după aceste semnale era copleşitor. Arcuşele instrumentelor cu coarde fremătau, iar ideea muzicală obsedantă concretiza pasiuni arzătoare. Fiecare melodie corespunde unui caracter, unui personaj al dramei. În Spania, secolului al XVIII-lea iubirea dintre Leonora di Vargas şi Don Alvaros capătă o turnură tragică, din cauza uciderii accidentale de către acesta din urmă a tatălui Leonorei, marchizul de Calatrava. Fratele Leonorei, Carlo, încearcă să îşi răzbune tatăl. Leonora se refugiază la un schit. Alvaro se angajează în armata spaniolă, iar în timpul unei lupte în sudul Italiei salvează viaţa unui adjutant, care se dovedeşte a fi chiar Carlo, fratele Leonorei. După cinci ani îşi va reîntâlni adversarul, devenit între timp om al bisericii tocmai la acel schit unde se afla Leonora şi va fi ucis în duel de Alvaro, nu înainte de a îşi înjunghia propria soră.
 

În continuarea concertului orchestrei Universitaria, publicul a ascultat fragmente din baletul Romeo si Julieta din Suitele I şi II, op.64 de Serghei Prokofiev.
 

 Una dintre cele mai apreciate lucrări ale lui Serghei Prokofiev, baletul Romeo şi Julieta, a fost compus în anul 1935, după tragedia romantică, având acelaşi titlu, scrisă între 1591 şi 1595, de William Shakespeare. Prokofiev a prelucrat şi extras din acest balet două suite pentru orchestră simfonică, cuprinzând şapte mişcări, în anul 1936. Ritmica variată şi inspiraţia melodică sunt atuurile acestor suite. Temele muzicale sunt memorabile, dacă ar fi să amintim doar pe cea a Julietei sau pe cea a Dansului cavalerilor. Această din urmă temă a fost utilizată în filmul francez Mauvais sang (1986), al regizorului Leos Carax, cu Juliette Binoche, Julie Delpy, Michel Piccoli şi Denis Lavant ori în pelicula italo-americană Caligula (1979) de Tinto Brass. De asemenea, tema iubirii a fost folosită în filmul Romeo and Juliet (1968) de Franco Zefirelli, cu Olivia Hussey şi Leonard Whiting în rolurile principale.


În interpretarea orchestrei Univeristaria, dirijată de Konrad von Abel, fragmentele din cele două Suite prokofieviene au sunat pline de plasticitate. Am remarcat aplecarea asupra detaliului, în special în Măşti.


În a doua parte a concertului simfonic de la sala Mihail Jora a Societăţii Române de Radiodifuziune, auditoriul a putut asculta minunatul Requiem în re minor, op. 48 de Gabriel Fauré, solişti soprana Andreea Blidariu şi baritonul Alexandru Constantin. Pe scenă se aflau aproximativ 135 de artişti, dirijor, solişti, corişti şi instrumentişti.
 

Requiemul a fost creat în 1888, prima lui audiţie fiind la Église de la Madeleine din Paris, la 16 ianuarie 1888. Însuşi compozitorul afirma despre lucrarea sa că este un "cântec de leagăn al morţii", iar opusul nu exprimă nicidecum spaima în faţa extincţiei.
 
Unul dintre cele mai emoţionante momente ale interpretării Requiemului l-a constituit aria Pie Jesus, în care soprana Andreea Blidariu a captat publicul prin expresia plină de evlavie, vocea caldă, calitativă, frumos timbrată şi dicţia clară.
 

Celebra lucrare vocal-simfonică a lui Gabriel Fauré cuprinde şapte părţi: Introït şi Kyrie; Offertoire; Sanctus; Pie jesus; Agnus Dei şi Lux aeterna; Libera me şi In Paradisum. În structura Requiemului, compozitorul a adus o noutate prin înlocuirea Judecăţii de Apoi cu In paradisum.
 

Dirijorul Konrad von Abel a reuşit să dezvăluie o diversitate de sentimente din sfera categoriei estetice a tristeţii: blândeţea, uimirea, durere, umilinţa şi, îndoiala.
 
Publicul a asistat la un minunat concert, în care strădania, talentul şi aspiraţia către frumosul exprimat prin sunete a atins culmi spirituale.
 
NOTE
Imagini preluate de pe site-ul bijuterie.ro: bijunet.ro/img/produse/19/Pandantiv-cheia-sol-placat-cu-aur-alb-18k-cu-safir-portocaliu.jpg, respectiv Ford Madox Brown - Scena balconului (1869), ulei pe pânză, Delaware Art Muzeum, Wilmington, SUA, Romeo_et_Juliette_(ballet)#/media



 Toate articolele despre Stagiunea concertistică 2016


0 comentarii

Resurse

 Alte articole de Marcel Frandeş


Alte articole

 Simfonia nr. 3 de Anton Bruckner, la Ateneul Român, Marcel Frandeş
 Concert de muzică italiană la Ateneul Român, Marcel Frandeş
 Sunetul aurit al tânărului violoncelist Andrei Ioniţă, Marcel Frandeş
 Tehnică strălucită şi sunet timbrat măiestrit - violonistul Jakub Jakowicz, la Ateneu, Marcel Frandeş
 De la Apus la Răsărit, Ioana Hrior
 Toate articolele despre Stagiunea concertistică 2016


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer