Marele jaf comunist - Un documentar de lung-metraj

Fişa tehnică:
Scenariul şi regia: Alexandru Solomon
Imaginea: Constantin Chelba
Sunetul: Dana Bunescu, Viorel Dobre
Montajul: Sophie Reiter
Mixajul: Dominique Dalmasso, Helene Ducret
Coproducţie România - Franţa - Germania - Marea Britanie 2004
Producători: Les Films d'Ici / Serge Lalou, Virginie Vallat - Libra Film / Tudor Giurgiu
Cu sprijinul: Eurimages, CNC, Centrul Naţional al Cinematografiei, Jan Vrijman Fund, Discovery Campus
Difuzare TV: ZDF / Arte, BBC, France 2, VPRO Olanda, YLE Finlanda, SVT Suedia, TVP Polonia
Durata: 75' + 69', format: video - 35mm
Distribuitori: France Télévision Distribution, în România: Independenţa Film


Presa europeană despre Marele Jaf Comunist:

 Time Out - Londra: "Filmul este o emoţionantă, uneori absurdă şi deseori captivantă incursiune în viaţa din spatele Cortinei de Fier"
 Le Monde: "Un documentar care dă dimensiunea supra-realismului socialist... Edificator."
 Les Inrockuptibles: "Jucând cu abilitate cartea filmului în film, acest documentar complex, de o ironie feroce, ridică un mare semn de întrebare asupra noţiunii de adevăr şi asupra statutului spectacolului într-o ţară guvernată prin minciună"


Sinopsis:

Într-o dimineaţă liniştită din iulie 1959, o maşină a Băncii Naţionale a României a fost jefuită în faţa unei filiale din Bucureşti. Un grup de bărbaţi înarmaţi şi mascaţi şi o femeie au fugit cu 1,6 milioane de lei, deturnând un taxi. Era vorba de echivalentul a circa un milion de dolari la vremea respectivă.

Curând mobilizarea totală a forţelor poliţieneşti şi de securitate a depăşit orice previziuni. Şi va da roade: la mai puţin de un an de la jaf, un film de o oră fascina deja publicul din întreaga Românie. Deşi prezentat numai în cercul închis al organizaţiilor de partid, mulţi încercau să se strecoare să vadă Reconstituirea.

Oamenilor nu le venea să creadă că aşa ceva se putea întâmpla în ţara noastră. La 15 ani după ce comuniştii luaseră puterea, România era unul din cele mai sigure locuri din lume: nici urmă de opoziţie sau de criminalitate, doar teroare exercitată de stat.

Filmul avea şi un alt punct de atracţie nemaiîntâlnit: era interpretat de persoanele reale care jefuiseră Banca. După ce au fost prinşi, la doar două luni după atac, 'făptaşii' au acceptat să îşi joace propriile roluri în această reconstituire a Ministerului de Interne.

Spectatorii, dar şi Securitatea înaintea lor - au fost surprinşi să afle cine erau presupuşii autori ai hold-up-ului: foşti membri de prim rang ai Partidului, oameni care mai înainte lucraseră în cadrul aceleiaşi poliţii secrete, printre ei chiar cumnatul Ministrului de Interne. Toţi şase erau evrei, implicaţi în mişcarea comunistă de rezistenţă încă din timpul celui de al doilea război.

După reconstituirea jafului a fost filmat impresionantul proces-spectacol, în care jaful era prezentat ca o ameninţare politică la adresa regimului comunist. Şi înainte ca filmul să ruleze în faţa spectatorilor terorizaţi, inculpaţii au fost condamnaţi la moarte şi executaţi. Este, probabil, una dintre puţinele producţii cinematografice ai cărei actori au fost împuşcaţi înaintea premierei.

Filmul din 1960, intitulat simplu Reconstituirea, ascunde mult mai multe lucruri decât arată. În orice caz nu ne explică de ce un grup de intelectuali şi demnitari ar ataca o bancă.

A fost oare o înscenare pusă la cale de guvern? O mişcare sionistă, aşa cum s-a spus la proces? O simplă tâlhărie? Sau o formă unică de protest a acestor "gangsteri roşii" împotriva sistemului la a cărui consolidare au pus umărul timp de două decenii? După mai bine de 40 de ani, au rămas multe semne de întrebare.

Filmul pe care vi-l propun astăzi nu se opreşte la suprafaţa evenimentelor. În oglindă înşelătoare a unui film de propagandă vom descoperi imaginea unei lumi înecate în minciună şi manipulare...

(Alexandru Solomon)


Premii:
- noiembrie 2004: Prix du Film d'Histoire, Festival du Film d'Histoire, Pessac, Franţa.
- aprilie 2005: Premiul de Regie, Festivalul Româno-maghiar Sf. Gheorghe, România
- mai 2005: Grand Prix, Mediawave Gyor, Ungaria.
- mai 2005: Prize for Social Values, Documenta Madrid.

Juriul de la Madrid a justificat astfel decizia de a acorda premiul său filmului Marele Jaf Comunist: "pentru capacitatea să de a descrie manipularea imaginilor şi a vieţilor omeneşti, atât de tipicaă dictaturilor, şi pentru că suscită o adâncă reflecţie asupra respectului pentru valorile sociale."


Selecţii festivaluri în competiţie:
2004 - Joris Ivens Competition - IDFA (Amsterdam, festival de clasa A).
2005 - Alpe Adria / Trieste; Minneapolis / St. Paul Art Film Festival, SUA; Jerusalem; Sarajevo; Ljubliana; Hong Kong.


Selecţii festivaluri în afara competiţiei:
2004 - TIFF Cluj; Ecrans Documentaires (Franţa)
2005 - FIPA - Festival International de Programmes Audiovisuels - Biarritz, Franţa; proiectat în Săptămâna Filmului Românesc de la Paris (aprilie 2005) şi în cadrul Festivalului de Film European de la Bucureşti (mai 2005). Va fi proiectat la Berlin în Săptămâna Filmului Românesc (oct. 2005)


Difuzări TV:
2004 - mai: BBC
2005 - ianuarie: Arte (Franţa / Germania) şi SVT (Suedia); februarie: VPRO (Olanda); martie: YLE TV (Finlanda) şi France2


Alte documentare semnate Alexandru Solomon:

 2003: "Franzela exilului" - un documentar despre Caragiale la Berlin / 10 şi 26 min.
Produs de Fundaţia Arte Vizuale, cu sprijinul CNC.
Premiul Special al Juriului, UCIN.
Selecţionat la Ierusalim, Mediawave, Târgu-Mureş & Sarajevo Film Festivals.
Difuzat de TVR 2 / România. Proiecţii speciale la Berlin, Londra, Paris.

 2001: "Omul cu o mie de ochi" - viaţa şi fotografiile lui Iosif Berman / 52 şi 26 min.
Prod. Ager Film, coprod. Fundaţia Arte Vizuale, cu sprijinul CNC.
Marele Premiu pentru Documentar, Festivalul Dakino (2001).
Premiul UCIN pentru documentar scurt-metraj.
Premii regie şi imagine, Cronograf, Chişinău.
Selecţionat la DokumentArt, Germania; Trencianske Teplice, Slovacia;
Festivalul Internaţional Astra, Sibiu; Mediawave Gyor. Difuzat de TVR 2.

 1998: "Viata de cîine" - Bucureşti, sat fără câini, oraş cu câini / 23 min.
Comentariu de Mircea Cărtărescu.
Coproducţie Fundaţia Arte Vizuale - Fundaţia Soros.
Cel mai bun Documentar, Festivalul Dakino.
Selecţionat de Videoart Locarno, Eureka Screenings, Budapesta.

 1996: "Cronica de la Zurich"- dadaişti din România la Zurich, 1916-1918 / 40 min;în colaborare cu Radu Igazsag.
Prod. Fundaţia Arte Vizuale, cu sprijinul Pro Helvetia.
Premiul Special, APTR. Marele Premiu, MediaFest '96, România.
Cel mai bun Documentar, Festivalul Tinerilor Realizatori, Costineşti (1996).
Difuzat de TVR2 şi TVR Internaţional. Proiecţii la Zurich, Paris, Bruxelles.

 1995: "Via Regis" - exilul Regelui Mihai / 62 min.; în colaborare cu Radu Igazsag.
Prod. Fundaţia Arte Vizuale. Marele Premiu UCIN pentru documentar (1996).
Difuzat de TVR Internaţional / România; TV Aben / Danemarca.

 1994: "Duo pentru Paoloncel şi Petronom" - Paul Celan la Bucureşti / 28 min.
Cel mai bun film video, Festivalul Tinerilor Realizatori, Costinesti (1994).
Premiul Special, Mediafest '96, România.
Selecţionat la Cracovia (1995) Clermont-Ferrand, Stuttgarter Filmwinter (1996)

 1993: "Strigat în timpan" - avangarda românească / 27 min; în col. cu Radu Igazsag.
Prod. Fundaţia Arte Vizuale.
Premiul ptr. Film Experimental, Festivalul "Mediawave", Gyor, Ungaria (1994).
Premiul Special, Festivalul Internaţional Alter-native, Targu-Mures (1994).
Premiul UCIN pentru documentar (1993).
Selecţionat la VideoFest Berlin, Clermont-Ferrand (1995), Stuttgarter Filmwinter '96.
Difuzat de Kunskanaal / Olanda; Duna TV / Ungaria, TVAben / Danemarca; TVR2Romania.

 1993: "2 X 5" / 4 min, experimental; în colaborare cu Geta Brătescu.
Selecţionat de "Deutscher VideoKunstPreis" (1994), "VideoFormes '95".
Difuzat de SudWestFunk / Baden Baden; TV Aben / Danemarca.
Expoziţia "Europa, Europa" / Bonn (1994).

 1993: "Earthcake" / 7 min, experimental; în colaborare cu Geta Brătescu.
Selecţionat EuroMediaArt Osnabruck; Clermont-Ferrand; Film Forum Arsenal Riga.
Difuzat de TVR 1 / România.

Nume

Email (nu va fi publicat)

Website (optional)

Titlu comentariu

Comentariu

Comentariile cu greşeli de ortografie, cele care nu folosesc un limbaj civilizat şi cele care se referă la altceva decât la articolul comentat vor fi şterse.