Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici film  Sageata  Festivalul filmului european, 2017

Un american foarte patriot - A Good American la Festivalul Filmului European, 2017


Mihai Rădulescu

Dilema Veche, aprilie 2017
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
[Cronicile ne-cinematografice care preced Festivalul Filmului European 2017 nu se adresează atât cititorilor a căror dilemă este "film european sau de Hollywood?", ci mai degrabă celor care se întreabă "ce film european?". Şi, de altfel, aceste texte nici nu oferă răspunsuri, ci doar expun dilemele autorilor lor, critici de film - declarat amatori(!), dar spectatori pentru care luna mai înseamnă, de peste douăzeci de ani, sărbătoare de film european. Doar cîteva dintre cele peste 50 de filme din actuala ediţie vor fi disecate aici (iar selecţia a fost făcută pe criterii absolut arbitrare), însă toate merită văzute. Veniţi să vă convingeţi!]

"Human behavior is extremely patterned". Asta înseamnă şi că istoria se poate repeta oricînd. Inclusiv coşmaruri precum 9/11.

Nu sînt un fan al teoriilor conspiraţiei. Înţeleg însă - iar acest film mi-a întărit sentimentul - că lipsa unor piese din "puzzle" îi face pe oameni să caute în toate direcţiile pentru a simţi sclipirea adevărului. Au nevoie de ipoteze, de preferinţă cît mai spectaculoase, care să umple golul din realitate. E ca într-un proces de brainstorming, unde nicio idee nu trebuie respinsă. Foamea de explicaţii trebuie astîmpărată cumva. Fie şi cu speculaţii care, bine articulate, pot revela o poveste convingătoare.

Friedrich Moser, cel care a scris povestea filmului A Good American / Un american foarte patriot, este un fost jurnalist de televiziune. Cine a intrat cîtuşi de puţin în bucătăria aceste meserii, nu are cum să nu-i înveţe una din reţetele de bază: vorbeşte despre ceea ce se "vinde" cel mai bine!

Eşecul serviciilor americane de informaţii în a preveni cel mai sîngeros atentat din istoria Statelor Unite este în sine o "ştire" cu un mare potenţial de audienţă. Dar neglijenţa şi incompetenţa, fie ele şi din zona de vîrf spionajului, nu-ţi asigură maximul de interes. Corupţia şi cinismul de a lăsa ca o eventuală tragedie să se întîmple, din raţiuni legate de bani şi putere, se vînd - în mod cert - mult mai bine.

Scenariul lui Moses conţine toate aceste ingrediente. Filmul trebuie văzut pînă la capăt pentru a decide ce atîrnă mai greu în balanţă. Este un proces de analiză personală pe care nu vreau să vi-l influenţez.

Ce doresc să vă spun este că realizatorul ştie să deschidă treptat orizontul de aşteptare. Şi o face - deformaţie profesională? - pe structura clasică a materialului de presă.

Povestea începe, ca la manual, cu emoţie şi personaj. Mai întîi vocea unei femei aflate într-unul dintre avioanele deturnate, care îi lasă un (probabil) ultim mesaj soţului sau. Şi, imediat după, omul-cheie. William Binney, cel care a pus la punct programul ce putea dejuca cel mai sîngeros atentat din istoria Statelor Unite. Şi care, în primele sale cuvinte, dă şi titlul... reportajului: "ThinThread a fost un program care putea preveni 9/11". Este ipoteza cu valoare de sentinţă pe care Binney şi echipa sa încearcă s-o argumenteze apoi pe durata întregului film. Sub forma unor mărturii ochi în ochi cu privitorul, personajul principal punctează prin autenticitate şi curajul de a vorbi.

Dar regizorul Friedrich Moser rămîne, după părerea mea, în umbra scenaristului / jurnalistului cu acelaşi nume. Nenumărate drapele americane, mai ales în partea de început, cadrele din mijlocul naturii şi reculegerea personajului principal, în scaun cu rotile, la cimitirul eroilor... toate vădesc strădania lui Moser de a ni-l apropia pe Bill Binney şi de a ne convinge ostentativ că omul se află, neîndoielnic, în tabăra "băieţilor buni".

Cu cît se învîrt roţile scaunului cu rotile, cu atît mai departe ajungem, în miezul istoriei, acolo unde tragicul apare ca inevitabil. Pe măsură ce Binney începe să-şi depene povestea, aproape că devine un personaj ubicuu, în mijlocul cadrelor care se împletesc; cele luminoase din prezent, cu cele pline de fum negru din trecut - secvenţe terifiante, desprinse - culmea!  - din realitate şi nu din cinematografie. Dovada vie şi şocantă a banalelor cuvinte... "viaţa bate filmul".

Există o puternică forţă de atracţie în filmul A Good American, dar ea nu vine atît din "plot", cît din prestaţia "actorilor". Este cea mai bună, pentru că este autentică. Sînt personaje reale cele care vorbesc. Par cu toţii bine intenţionaţi şi credibili. Rostogolesc atent şi coerent cuvinte a căror greutate şochează şi îngrijorează deopotrivă.


Despre munca de "intelligence":
"Human behavior is extremely patterned". Omul se comportă - acţionează, interacţionează, se manifestă - după un tipar clar. Tot ce au de făcut serviciile de informaţii este să înţeleagă şi să interpreteze corect acest pattern.

Despre proiectul guvernamental de supraveghere în masă Trailblazer, contestat de echipa lui Binney:

"Urmărea monitorizarea întregii lumi. Un fel de STASI sau KGB injectate cu super-steroizi. Nici nu visau la aşa ceva!"

Despre argumentele cu care şefii Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA) au respins programul Thinthread, pus la punct de mica echipă a lui Binney, cu costuri mult mai mici:
"Mai bine supărăm 6 oameni decît 500!" (Au luat o decizie bazată pe "managementul fericirii" - comentează ironic Bill Binney...)
"Nu trebuie să deranjam marile companii, contractorii NSA. Dacă îţi faci treaba, îţi iei partea. E destul pentru toată lumea"

Despre ignorarea de către liderii militari a rapoartelor legate de activitatea liderilor Al Qaeda, după primul atac de la World Trade Center, din 1993 - deci cu mult înainte de septembrie 2001:
"Cui îi păsa de nişte capete acoperite care emit fatwas[i] undeva în deşert sub un smochin? Not a threat! (nicio ameninţare!)"

Despre reacţia înalţilor responsabili din NSA la tragedia din 11 septembrie:
"9/11 is a gift for NSA! (11 septembrie este un dar pentru NSA!) Putem obţine acum toţi banii de care avem nevoie. Putem mulge această vacă timp de 15 ani!"

Minut cu minut, firele intrigii se deşiră şi se despart tot mai mult. Firul subţire (Thinthread), mecanismul propus de echipa lui Binney, este mai ieftin şi are marele avantaj că respectă dreptul la viaţă privată. A fost blocat însă cu puţin timp înainte de atentatele din 11 septembrie, fiind preferat programul Trailblazer, infinit mai scump şi mai intruziv. Iar diferenţa stupefiantă abia urmează: rulat de autorii săi după tragedia de la WTC, Thinthread a arătat că NSA avea în bazele sale de date tot ce îi trebuia pentru a preveni atentatele!

Treptat, după cum spuneam, filmul te prinde, te surprinde şi, în final te cîştigă. Ajungi să te întrebi, scandalizat, cum de e posibil aşa ceva. Aproape nu mai contează că toate opiniile vin dintr-o singură tabără (formal, regulă deontologică care îţi impune să asculţi şi cealaltă parte este respectată; la sfîrşit sînt menţionate numele şefilor NSA care au fost contactaţi de realizatori, dar n-au răspuns solicitărilor de interviu). În plus, informaţii publice precum dezvăluirile lui Edward Snowden din 2013, privind supravegherea telefonică globală efectuată de NSA, te conduc tot către "firul" prezentat de Bill Benney şi oamenii săi.

A Good American are avantajul că abordează, printre altele, o temă extrem de actuală: graniţa dintre măsurile necesare de combatere a terorismului şi respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor. Dar marele merit al filmului este, în opinia mea, acela că reuşeşte să te pună pe gînduri. Mai mult, să seducă pînă şi pe cineva deloc interesat de teoriile conspiraţioniste (chiar dacă vorbim, în acest caz, despre variantă soft - sau... thin - a acestora; aceea în care beneficiarii planului diabolic nu sînt şi autorii lui, dar - deşi fişa postului îi obligă să-l combată - îl lasă pur şi simplu să se desfăşoare dacă asta le aduce profit).

Multă vreme după genericul de final, încă te mai nelinişteşte o întrebare, dintre multe altele ridicate de eroii filmului: cum se face că Michael Hayden, directorul NSA din 2009, nu numai că-şi păstrează încă 5 ani funcţia după cel mai mare eşec din istoria Agenţiei, dar este ulterior promovat la şefia principalului serviciu American de informaţii, CIA, şi recompensat cu toate onorurile posibile?!

Ca nota de subsol, aş remarca cît de... fină (thin) este diferenţa dintre fir (thread) şi ameninţare (threat) în limba engleză. Grea misiune pentru serviciile de informaţii: greşeşti cîtuşi de puţin firul, pista de investigaţie, rişti să te alegi cu o ameninţare!

(Mihai Rădulescu este realizator TVR.)

Documentarul A Good American (Austria, 2015) este programat la Bucureşti la Cinema Elvire Popesco, duminică, 7 mai 2017, ora 16:00.

Cea de a XXI-a ediţie a FFE 2017 se desfăşoară în Bucureşti (4 - 11 mai 2017), Iaşi (12 - 14 mai 2017), Tîrgu Mureş (19 -21 mai 2017), Gura Humorului (19 - 21 mai 2017) şi Timişoara (26 - 28 mai 2017).
Programul complet: ffe.ro/2017//2017/programfilme/.
Detalii suplimentare despre film: ffe.ro/2017//2017/programfilme/un-american-patriot



[i] Fatwa = opinie sau interpretare privind legea musulmană, emisă de un membru al clerului musulman.




 Toate articolele despre Festivalul filmului european, 2017
 Toate articolele despre A Good American


0 comentarii

Spacer Spacer