Câştigător al Ursului de Argint pentru Cel mai bun regizor la Berlinale, anul acesta, lungmetrajul este adus în România de Independenţa Film şi spune poveştile unui tânăr refugiat sirian şi ale unui finlandez, fost agent de vânzări, azi cârciumar şi jucător de poker, ale căror drumuri se intersectează în jungla de asfalt numită Helsinki. Fiecare vrea partea sa de speranţă. Aki Kaurismäki semnează şi scenariul filmului.
Povestea
Cele două poveşti se intersectează din întâmplare la minutul 40 al filmului. Prima, a lui Khaleb (interpretat de Sherwan Haji), un tânăr sirian refugiat care a pierdut totul. Aproape din întâmplare, el ajunge la Helsinki ca pasager clandestin pe un vas carbonifer şi caută azil, fără mari speranţe pentru viaţa sa de acum încolo.
Wikström (Sakari Kuosmanen), celălalt protagonist, este un agent de vânzări în jurul vârstei de 50 de ani, care vinde în special cămăşi de bărbaţi şi cravate. La începutul filmului, el îşi părăseşte soţia alcoolică, renunţă şi la meseria sa şi se trasformă pentru moment într-un împătimit jucător de poker. Cu modesta sumă de bani pe care o câştigă astfel, Wikström cumpără un restaurant neprofitabil, aflat într-o curte interioară la capătul îndepărtat al unei străzi lăturalnice din Helsinki.
Când autorităţile hotărăsc să îl trimită pe Khaled înapoi în ruinele din Aleppo, sirianul decide, asemenea multor altora în situaţia sa, să rămână ilegal în Finlanda şi dispare astfel pe străzile din Helsinki. Aici întâlneşte, pe lângă multe feţe ale rasismului, momente pure de bunătate.
Într-un final, Wikström îl găseşte pe omul nostru dormind în curtea interioară a restaurantului său. Probabil vede ceva din el însuşi în tânărul ponosit, pentru că îl angajează pe Khaled ca debarasator şi spălător de vase.
Pentru un moment, viaţa îşi arată partea luminoasă.
Aki Kaurismäki despre Cealaltă parte a speranţei
"Prin acest film încerc să fac tot ce pot eu mai bine pentru a sfărâma modul european de a vedea refugiaţii fie ca victime pe care le compătimim, fie ca pe imigranţii aroganţi din punct de vedere economic, care ne invadează societatea pur şi simplu pentru a ne fura locul de muncă, soţia, casa ori maşina", spune regizorul.
"În istoria Europei, crearea şi implementarea prejudecăţilor rezultate din stereotipuri a avut un ecou sinistru. Recunosc că Cealaltă parte a speranţei este, într-o anumită măsură, un film care îşi propune să influenţeze vederile şi opiniile spectatorilor, încercând în acelaşi timp să le manipuleze emoţiile, pentru a-şi îndeplini scopul.
Pentru că aceste eforturi vor eşua firesc, ceea ce rămâne este, sper, o poveste verticală şi uşor melancolică, spusă cu umor, iar pe de altă parte, un film aproape realist despre câteva destine din lumea de astăzi", spune Aki Kaurismäki.
Aki Kaurismäki, dealul cerbului
Aki Kaurismäki s-a născut în Finlanda şi are 60 de ani. În limba finlandeză, numele său înseamnă "dealul cerbului". Până să ajungă un nume în industria filmului, el a fost poştaş, a spălat vase pentru un restaurant şi a activat pe post de critic de film. La un moment dat, a înfiinţat (împreună cu fratele său, Mika) o casă de producţie şi distribuţie numită Villealfa. Cei doi sunt responsabili pentru o mare parte din producţiile finlandeze încă din anii \'80.
În 1990 a regizat primul său film în limba engleză, comedia I Hired a Contract Killer, selectat în Competiţia pentru Leul de aur la Festivalul de film de la Veneţia.
Cel mai recent film de lungmetraj regizat (şi produs) de Aki Kaurismäki a fost Le Havre (2011), peliculă distribuită şi în România de Independenţa Film.
***
1 h 38 min| ficţiune | Finlanda, 2017 | 35 mm/2K DCP - 1:1.85 - color - Dolby SRD
Limbi vorbite în film: finlandeză, engleză, arabă
Titlul oficial: Toivon Tuolla Puolen
Theme song: Dumari & Spuget - Skuula tai delaa
Trailer
Independenţa Film
Cealaltă parte a speranţei / The Other Side of Hope / Toivon Tuolla Puolen (2017) este distribuit în România de Independenţa Film, casă de distribuţie care promovează filme independente de referinţă, de nişă sau câştigătoare ale unor premii internaţionale prestigioase.
Printre filmele aduse în cinematografele româneşti se numără: La fille inconnue (r : Fraţii Dardenne), I, Daniel Blake (r: Ken Loach) - Palme d\'Or, Cannes, 2016, Juste la fin du monde (r : Xavier Dolan) - Grand Prix, Cannes 2016, Snowden (r. Oliver Stone), Youth (r. Paolo Sorrentino) - Cel mai bun film european, 2015, Dheepan (r. Jacques Audiard) - Palme d\'Or, 2015, Mommy (r. Xavier Dolan), Deux jours, une nuit (r. Fraţii Dardenne), La grande bellezza (r. Paolo Sorrentino), Nymphomaniac (r. Lars von Trier), La Vie d'Adèle (r. Abdellatif Kechiche) - Palme d'Or, Cannes, 2013, The Hunt (r. Thomas Vinterberg), Amour (r. Michael Haneke) - Palme d'Or, Cannes, 2012, Trainspotting (r. Danny Boyle), Amélie (r. Jean-Pierre Jeunet), Melancholia (r. Lars von Trier), Todo sobre mi madre (r. Pedro Almodóvar), In The Mood for Love (r. Wong Kar Wai), Vicky Cristina Barcelona (r. Woody Allen), Dogville (r. Lars von Trier) etc.