septembrie 2017
Festivalul International de Teatru Turda, 2017
La încrucişarea tendinţelor actuale cu tradiţia moştenită, arta spectacolului primeşte noi valenţe, se reinventează mereu, traversează insolite experimente, unul mai surprinzător, mai bizar decât altul. Animat de vântul înnoirilor spectaculoase, în tumult progresiv, se arată Teatro dei Venti din Modena (Italia) care a susţinut pe Pietonala din Turda două reprezentaţii cu Pentesilea. Compania a fost înfiinţată în 2005 şi are prioritar patru obiective: realizarea de spectacole, proiecte în domeniul socio-cultural, activităţi de formare a actorilor şi organizarea de evenimente diverse în domeniul teatral. Prin acţiunile promovate, Teatro dei Venti se află tocmai la această confluenţă între nou, vechi şi diferit.

Mai uşor de transportat la Turda a fost spectacolul stradal Pentesilea cu rădăcini în commedia dell'arte şi implementări arhetipale extrase din istorie. Apariţii şocante, venite din alt secol, poate dintr-un Ev Mediu întâmplător, cei doi interpreţi au uimit asistenţa prin prestaţia lor. Înălţaţi pe catalige, jocul lor a primit prestanţă şi grandoare, înălţime şi sobrietate, anulând funcţia iniţială a comicului dată de folosirea picioroangelor. Întruchipând personaje din Antichitate, cei doi actori au evoluat 60 de minute numai pe catalige, un record în sine. Antonio Santangelo întrupează pe simbolicul erou din războiul troian Ahile, iar Francesca Figini încarnează pe voluntara Pentesilea, regina Amazoanelor. Scenariul urmăreşte confruntarea dintre spiritul războinic şi iubire într-un ritm dinamic, accentuat când de două tamburine, când de bateristul aflat în sincronizare perfectă cu mişcarea actorilor. O sugestie de copac scheletic separă spaţiul de joc. Personajele, înarmate cu suliţă sau cravaşă, cu scuturi sau eşarfe, se atrag şi se resping, se luptă la propriu, dau frâu liber pasiunilor şi urii. Este jocul iubirii şi al sfidării în stare pură, esenţializată, dincolo de situarea în istoricitate. Costumele sunt de o frumuseţe uimitoare. Muzica lui Igino L. Caselgrandi creează o atmosferă stranie, completată cu ecouri de cor antic grecesc. Am simţit un vag fior venit dinspre Trilogia antică a lui Andrei Şerban. Regia îi aparţine lui Stefano Te, pe care-l simt un subtil mânuitor de simboluri scenice.

Tot pe Pietonală, de data asta pe estradă, a avut loc muzicalul Leonce şi Lena după Georg Büchner, prezentat de Teatrul "Regina Maria" din Oradea, trupa Iosif Vulcan. Şi tot o confruntare, de data asta între iubire şi politică, între apatie şi putere, între lene şi halucinaţie spune povestea simplificată, pusă în scenă de Mihai Măniuţiu pe muzica originală a Adei Milea. Spaţiul de campare în care este amplasată acţiunea basmului se dovedeşte înghesuit de cele două rulote-regate, între care evoluează actorii-cântăreţi, în număr mare prezenţi mereu pe scenă. Eroii muzicalului par nişte personaje de circ ieşite miraculos din poveste ca să-şi cânte fiecare oful. Sunt apariţii pitoreşti, comice, drăgălaşe până la urmă. Melodiile interpretate live sporesc atractivitatea întregului produs scenic şi induc bună dispoziţie în rândul spectatorilor tineri. Un spectacol burlesc deosebit de antrenat, fără pic de plictis, colorat şi vivant cât încape. Actorii fac lucruri incredibile: cântă, se leagănă în ritmuri trepidante alături de instrumentele mini-orchestrei. Mişcarea e şi ea înghesuită între rulote, din păcate. Poate că organizatorii au pus la dispoziţie o estradă prea mică pentru o desfăşurare atât de amplă de forţe. Ar putea fi şi asta o explicaţie. Prestaţia actorilor e încântătoare: Richard Balint (Valerio), Eugen Neag (Leonce), Alina Leonte (Lena), Emil Sauciuc (Regele Peter), Daniel Vulcu (Prezidentul curţii). Actori care au mai trecut (unii dintre ei) prin experienţa muzicalului, chiar dacă amintesc numai montarea strălucită cu Scripcarul pe acoperiş din 2011.

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus