Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici muzică  Sageata  Stagiunea concertistică 2017

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Deschiderea stagiunii Filarmonicii George Enescu din Bucureşti


Marcel Frandeş

octombrie 2017
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
 

La 5 octombrie 2017, Orchestra Filarmonicii George Enescu din Bucureşti a susţinut un concert de deschidere a noii stagiuni simfonice 2017-2018, manifestare dedicată memoriei dirijorului George Georgescu - 130 de ani de la naştere. Dirijorul serii muzicale de la sala Ateneului Român a fost Kahchun Wong, din Singapore. Programul a cuprins opusuri muzicale deosebit de atractive: Tablouri simfonice pentru orchestră «Mihai Viteazul» de Tiberiu Olah, Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră în mi bemol major, S.124, de Franz Liszt, solist Daniel Goiţi şi Simfonia nr. 9 în mi minor, op. 95, «Din Lumea Nouă» de Antonin Dvořák.
 
Tânărul dirijor Kahchun Wong este câştigător al Concursului Jeunesses Musicales - Bucureşti, 2013, al prestigiosului Gustav Mahler Conducting Competition-2017, Bamberg, Germania, fiind premiat de asemenea la concursul Lovro von Matačiċ-2011, Zagreb, Croaţia şi al Concursului organizat de Filarmonica George Enescu din Bucureşti, din anul 2013.
 
 
Kahchun Wong a studiat dirijatul la Hans Eisler Musikhochschule din Berlin cu profesorii Christian Ehwald şi Hans-Dieter Baum. De asemenea, a urmat studii de compoziţie la Conservatorul Yong Siew Toh din Singapore, la clasa lui Chee-Kong Ho. S-a perfecţionat apoi, cu dirijorii: Bernard Haitink, Esa-Pekka Salonen, Jorma Panula, Yuri Simonov şi Heinz Holliger. Între 2012 şi 2014 l-a avut ca mentor pe celebrul dirijor Kurt Masur. Kahchun Wong a fost dirijor asistent al lui Robert Spano la Aspen Music Festival, în 2011 şi 2012. El a fost invitat la prestigioasa orchestră Gewandhauss din Leipzig, ca asistent al lui Kurt Masur, în septembrie 2013. Dirijorul din Singapore a fost invitat totodată, la numeroase festivaluri muzicale precum: Beijing Modern Music Festival, Thailand International Composition Festival, Vietnam-European Contemporary Music Festival, Märzmusik Festival of New Music- Berlin, Festivalul de la Lucerna şi Cabrillo Festival of Contemporary Music-Santa Cruz. Dirijorul Kahchun Wong a concertat la pupitrul ansamblurilor Berliner Konzerthausorchester, Atlanta Symphony Orchestra, Santa Fe Symphony Orchestra, St. Petersburg Academic Symphony Orchestra, Leipziger Symphonieorchester, Baltic Youth Philharmonic şi Senzoku Gakuen din Tokio. În România a dirijat orchestrele filarmonicilor din Bucureşti, Craiova, Braşov şi Sibiu, precum şi Camerata Regală.
 
În concertul de deschidere a stagiunii 2017-2018 a Filarmonicii George Enescu din Bucureşti, Kahchun Wong a demonstrat o foarte bună cunoaştere a partiturilor muzicale abordate, o preocupare asupra detaliilor şi o bună stăpânire a tempo-urilor lucrărilor dirijate. Elanul său este contaminant. Indică hotărât toate intrările diferitelor compartimente ale ansamblului simfonic, fiind atent la fiecare intervenţie a instrumentiştilor solişti. Totuşi, gesturile sale dirijorale sunt puţin crispate, uneori exagerate faţă de planul dinamic obţinut ca răspuns din partea aparatului orchestral, obişnuit cu dozajele tradiţionale ale intensităţii.
 
În debutul serii muzicale de la Ateneul Român publicul a ascultat selecţiuni din tablourile simfonice pentru orchestră Mihai Viteazul de Tiberiu Olah. Compozitorul a scris peste 40 de partituri de muzică pentru film. Filmul istoric Mihai Viteazul, în regia lui Sergiu Nicolaescu a apărut în anul 1971, iar în rolul principal a jucat actorul Amza Pellea.


Muzica lui Tiberiu Olah este una excelent adaptată acestei megaproducţii cinematografice. Impresia pe care o creează ipostaza de concert a suitei este una colosală. În momentele eroice invocate sonorităţile capătă un aspect festiv, înălţător. Interesant este că această suită este autonomă, există chiar fără filmul căreia i-a fost dedicată. Poţi însă, cu un minim efort imagina clipele de biruinţă, intrarea domnitorului de facto al celor trei provincii româneşti, Mihai Viteazul, în cetatea Alba-Iulia, precum şi clipele emoţionante ale întâlnirii cu marea. Ascultam vrăjit, acele blocuri sonore maiestuoase ce contrastau  cu secvenţele lirice cu un anume parfum  medieval [1].
 

De la primele sunete ale Suitei te simţeai făcând parte dintr-un alt timp. Glissando-ul timpanului parcă te punea pe un tobogan temporal. Apoi, brusc, semnalele instrumentelor de suflat de alamă îţi aduceau în prim plan atmosfera triumfală. Piculina scânteia în amalgamul de vibraţii sonore atât de armonios alcătuite. Alteori, formulele ritmice ostinato, în care accentele dinamice induceau imagini de luptă înverşunată, sugerau mişcarea alertă a personajelor beligerante. Instrumentele cu coarde reluau acorduri scurte şi pregnante în zona talonului arcuşului. Percepeam ropotul cailor alergând pe câmpul de luptă. Instrumentele de percuţie îşi revărsau loviturile pline de ascuţime. Paloşe aducătoare de moarte se ciocneau cu zgomot. Dirijorul Kahchun Wong a oferit o versiune de o mare plasticitate a suitei lui Tiberiu Olah. Artiştii instrumentişti din ansamblul simfonic şi-au dovedit măiestria prin unitate, omogenitate şi calitate timbrală, toate adaptate mesajului artistic al compozitorului.
 
A urmat Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră în mi bemol major de Franz Liszt, solist Daniel Goiţi, acompaniat de Orchestra Filarmonicii George Enescu, dirijată de Kahchun Wong
 
 
Născut la Reşiţa în 1968, Daniel Goiţi a studiat pianul în oraşul natal, iar apoi la Liceul de Muzică şi la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca. A fost discipol al profesoarei Ninuca Oşanu Pop. Ulterior s-a perfecţionat la Hochschule der Künste din Berlin,  cu profesorul Georg Sava. A câştigat numeroase premii dintre care amintim: Premiul I la Concursul Internaţional George Enescu, ediţia 1991, Premiul I la Concursul Arthur Schnabel de la Berlin, 1992, finalist la Concursul Felix Mendelssohn -Bartholdy de la Berlin, 1992, Premiul Special al Uniunii Compozitorilor din România. Totodată, activitate sa pe tărâmul muzicii de cameră a fost încununată cu premiul Sigismund Toduţă şi Premiul Gheorghe Dima. A concertat în Germania, SUA., Italia, Austria, Japonia, Israel, Franţa, Marea Britanie, Vietnam, Grecia, Ungaria şi Moldova. A urmat în paralel şi o carieră didactică, fiind profesor de pian la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca. A fost invitat să susţină un curs de măiestrie la University of Alabama Tooscalousa - SUA., în 1999, fiind distins cu titlul Visiting Artist-Theacher. A fost invitat în jurii de concurs în Republica Modova şi România. Pianistul Daniel Goiţi a realizat înregistrări la case de discuri precum: Symposium Records şi Cavalli Records. În 2003 a fost nominalizat pentru premiile Prometeus.
 
În concertul de la sala Ateneului Român din Bucureşti, din 5 octombrie 2017, alături de Orchestra simfonică a Filarmonicii George Enescu, dirijată de Kahchun Wong, pianistul Daniel Goiţi a cântat strălucitor dificilul Concert nr. 1 în mi bemol major de Franz Liszt, stârnind ropote de aplauze. Concertul a fost compus în anul 1849, iar prima audiţie a avut loc la Weimar, în 1855, cu însuşi Franz Liszt ca solist şi cu Hector Berlioz la pupitrul dirijoral. Structurat în patru părţi (Allegro maestoso, Quasi Adagio, Allegretto Vivace, Allegro marziale animato) lucrarea a fost considerată de către Béla Bartók "prima realizare perfectă a formei de sonată ciclică, cu teme comune, tratate conform principiului variaţional"[2].
 
Am admirat virtuozitatea primelor măsuri în octave cu salturi intervalice mari acoperind patru octave, după care a urmat un dialog linişti între pian şi clarinet, realizat prin preluări naturale ale temei. Sesizam imitaţii de harpă în fluxul pianului solist. Cât de frumos au sunat acele fraze muzicale amintind de o nocturnă, din partea a doua a concertului! Arpegiile curgeau, iar firul melodic se distingea cu claritate, splendid timbrat la mâna dreaptă. Teme ample sunau la violoncele şi contrabasuri. Apoi, se percepea o nouă idee sonoră cântată de instrumentele de suflat de lemn. O serie de contraste puternice, de factură romantică au aşezat punctul culminant exact în locul gândit de compozitor şi transcris în partitură prin intensitatea maximă. În partea a treia, trianglul prefigura - cu sunetele sale argintii - o muzică mai glumeaţă. Apoi, s-a auzit un cvartet de coarde ce intona un motiv reluat variat de pianul solist. În Finalul Concertului nr. 1 de Liszt, impresia pe care Daniel Goiţi o crea era una de magician al pianului. Părea că ceva mai greu nu există ca dificultate tehnică şi totuşi pianistica desăvârşită a solistului te făcea să simţi că poţi traversa reliefuri precum canioanele, în zbor uşor. Pasajele în octave cu mers cromatic se desfăşurau firesc, de parcă poliritmia discursului era un simplu mozaic de accente. Velocitate, tempo rapid, intensitate arhifortissimo, toate convergeau spre imaginea de bravură instrumentală.
 
La cererea publicului, Daniel Goiţi a interpretat, cu o mare sensibilitate artistică, un Poem de Alexandr Skriabin.
 
În încheierea serii muzicale de la Ateneul Român, auditoriul a ascultat Simfonia nr. 9 în mi minor, op. 95, «Din Lumea Nouă» de Antonin Dvořák. Orchestra Filarmonicii George Enescu dirijată de Kahchun Wong a revărsat sonorităţi acaparante prin frumuseţe şi diversitate, aşa cum compozitorul a privit şi receptat lumea nouă: America. Însuşi Dvořák spunea că a fost impresionat şi influenţat de vastitatea teritoriului american, văzut într-o călătorie în Iowa, întreprinsă în vara anului 1893. Este una dintre cele mai frecvent cântate simfonii din lume, care a avut de la început o primire entuziastă. Sonorităţile cornului englez impresionează pe toată desfăşurarea lucrării, dar mai ales în Largo.
 

Ascultam o muzică ce atingea toate straturile şi sensibilităţile sufletului omenesc. Cele patru părţi înveleau auzul cu armonii, melodii ritmuri şi culori îmbietoare atât de diverse şi, în acelaşi timp, pornind dintr-o singură pană de compozitor.
 
NOTE
[1] Horaţiu Damian: Pe note de film. - istoriafilmului.ro/articol/154/pe-note-de-film-1
[2] conform site-ului Wikipedia: https://en.wikipedia.org/wiki/Piano_Concerto_No._1_(Liszt)




 Toate articolele despre Stagiunea concertistică 2017


0 comentarii

Resurse

 Alte articole de Marcel Frandeş


Alte articole

 Poemul simfonic Don Quixote de Richard Strauss - primatul muzicii asupra textului literar, Marcel Frandeş
 Concertul pentru două clarinete de Siegfried Matthus, la Ateneu, Marcel Frandeş
 Simfonia Psalmilor de Stravinski, în concert la Ateneul Român, Marcel Frandeş
 Violonista Gyehee Kim în Concertul nr. 5 de Mozart, la Ateneul Român, Marcel Frandeş
 Muzica lui Brahms la Ateneul Român, Marcel Frandeş
 Toate articolele despre Stagiunea concertistică 2017


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer