martie 2018
Fata babei şi Fata moşului
Încă o poveste nemuritoare a scriitorului Ion Creangă a apărut pe scena UnderGrant a Operei Comice pentru Copii. După succesul spectacolelor Punguţa cu doi bani, Ivan Turbincă şi Harap Alb, interpretate cu umor de tinerii actori ai teatrului, a venit rândul basmului Fata babei şi fata moşului să prindă viaţă pe scenă, de data aceasta sub formă de balet. Pentru că spectacolele de la Sala UnderGrant a Operei Comice pentru Copii atrag copiii cu vârste mici şi foarte mici, cel puţin aşa am văzut de fiecare dată când am fost acolo, balerinii simplifică în această producţie dansurile, punând mai mult accent pe gest şi postură. În plus, pentru cei care nu cunosc acţiunea, înţelegerea ei este asigurată de trei personaje-actori, o familie alcătuită din părinţi şi un copil care asistă şi ei la spectacol şi care explică despre ce este vorba în basm.


Cu elemente coregrafice simple, artiştii din Fata babei şi fata moşului au totuşi o sarcină grea de îndeplinit: pe lângă personaje - oameni, ei trebuie să întruchipeze obiecte, precum cuptorul şi fântâna, în plus un copac şi un căţel. Chiar dacă îi ajută costumele realizate de scenografa Andreia Martinescu, ei trebuie, prin mişcările lor, să definească... mobilitatea personajelor. De fapt, întreaga coregrafie a maestrului Mihai Babuşka se bazează pe capacitatea de a reda prin mişcare scenică şi dans, mai ales prin gesturi şi mimică facială esenţa fiecărui personaj, ceea ce, într-o poveste atât de plină de semnificaţii precum Fata babei şi fata moşului nu e uşor de îndeplinit.


În aceste elemente constă farmecul aparte al spectacolului de la Opera Comică pentru Copii. Cei mici din sală sunt îndemnaţi să se amuze de reacţiile diferite, caraghioase ale personajelor negative, baba şi fiica ei (rol în travesti), de lipsa lor de îndemânare şi să admire sensibilitatea şi gingăşia fetei moşului sau a zânei. După cum a declarat însuşi coregraful Mihai Babuşka, "esenţial pentru mine este ca spectacolul, dincolo de mesaj, să aibă suflet. (...) Avem nevoie de artă cu suflet care să aibă conţinut."


Mesajul spectacolului Fata babei şi fata moşului, extrem de important pentru copiii de orice vârstă, este acelaşi ca al poveştii: faptele bune şi modestia sunt calea către o viaţă mai bună, iar tot ce este rău, leneş şi nemilos trebuie pedepsit. De aceea dansatorii oferă copiilor prin spectacol nu numai un prilej de amuzament şi o petrecere plăcută a timpului, ci şi o lecţie importantă de viaţă. Spectacolul, cum am văzut anterior, reprezintă şi un exerciţiu de pregătire a tinerilor artişti pentru a interpreta ceea ce în lumea baletului se cheamă roluri de caracter. Chiar dacă acest tip de roluri nu conţin dansuri cu elemente coregrafice atât de dificile sau spectaculoase, ele sunt extrem de importante în desfăşurarea acţiunii unui balet şi chiar au o vechime istorică mai mare decât celebrele solo-uri cu variaţii, duetele, trio-urile (pas-de-deux, pas de troix) din baletul clasic.


Joaca de-a "Fata babei şi fata moşului" poate fi reprodusă de orice copil care a asistat la spectacol, doar imitându-i pe dansatorii Operei Comice pentru Copii şi poate constitui un proiect pentru părinţii care vin la acestă producţie. Dar nu trebuie uitat că vorbim despre un spectacol "cu suflet" şi că, la fel ca artiştii acestui teatru trebuie, în tot ceea ce facem, să punem suflet.
De: după Ion Creangă Regia: Mihai Babuşka (coregraf)

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus