februarie 2019
Richard 3
La mai bine de 25 de ani de la legendara ipostaziere pe care i-a conferit-o Marcel Iureş, Richard 3, regele shakespearian posedat de patima pentru putere absolută, va primi un nou chip. La Teatrul Bulandra, în sala de la Izvor ce este înnobilată cu numele lui Liviu Ciulei, Andrei Şerban repetă Richard 3 cu versatilul Marius Manole în rolul principal.


Richard 3, unul dintre cei mai detestaţi dar şi mai misterioşi, mai împuţinaţi fizic dar şi mai inteligenţi-vicleni eroi shakespearieni, e un rol cum Marius nu a mai avut, un rol titular într-o tragedie shakespeariană de prim rang. Venit după un alt rol plin de nuanţe, dar complet antitetic, cel al Conştiinţei lui Apostol Bologa din Pădurea spânzuraţilor a lui Radu Afrim, Marius se află în faţa unei noi şi intense provocări sub conducerea lui Andrei Şerban. Richard 3 este un rol de maturitate, un rol de profunzime, un personaj care amestecă slăbiciunea şi brutalitatea, un personaj care ştie a dansa pe muzica uneltirilor, calomniilor, gândului ascuns, un personaj creat parcă pentru un actor cu nesfârşite valenţe interpretative, aşa cum este Marius cel de azi. Ce diferenţă între lipsa de scrupule a lui Richard şi verticalitatea împinsă până în pânzele albe a Coriolanus-ului lui Şerban Pavlu şi Alexandru Darie, dar şi ce coincidenţă fericită ca doi mari actori, în două mari roluri titulare shakespeariene, să se afle simultan pe cele două scene de la Bulandra, zugrăvind lumi cu infinite nuanţe de gri, între albul cel mai pur şi negru cel mai îngrozitor!

Deşi una din piesele de tinereţe ale lui Shakespeare, jucată prima oară la Londra în 1593, personajele din Richard 3, în frunte chiar cu Richard, nu şi-au pierdut nimic din fascinaţia pe care au avut-o acum mai bine de 400 de ani. Dimpotrivă, sunt mai autentice şi mai vii ca oricând. Chiar fără actualizări excesive (traducerea şi adaptarea: Daniela Dima), Richard 3 are deseori atingeri periculoase cu lumea de azi, căci, nu-i aşa?, eroii lui Shakespeare sunt eroii tuturor timpurilor. Richard 3 este, în viziunea lui Andrei Şerban, un spectacol al zilei de azi, chiar dacă în ziua de azi nu mai avem nici măcar ticăloşi de anvergura celor care ies din paginile lui Richard 3.

Pentru cei mai mulţi dintre spectatori / cititori, Richard 3 este parte din seria de "monştri amorali" shakespearieni, împreună cu Iago, Edmund sau Lady Macbeth, a căror artă a manipulării pare să fie predată de Prinţul lui Machiavelli. Dar, se întreabă Andrei Şerban, "este acest temut serial killer, Richard, doar o pură manifestare a răului sau acţiunile sale sunt cumva justificate? Oare personajul trebuie demonizat în individualitatea sa singulară, sau dimpotrivă, el poate fi văzut şi înţeles ca un rezultat al condiţiilor şi mediului în care se află, al unei elite politice ambiţioase, dar slăbite de lupta pentru putere şi de promovarea unor interese personale de un egoism feroce, elită ce dă, prin slăbiciunea sa, şanse unei dictaturi de o cruzime surprinzător de perversă să învingă!?"

Întrebări care schimbă perspectiva şi transformă negrul în gri, întrebări pe care tot Andrei Şerban le completează: "Ca orice politician, în clipa în care ia puterea, Richard transformă lumea într-un teatru în care este simultan şi actor şi regizor. Citind piesa, poţi simţi că replicile ei pline de anxietate sunt ecouri la ce auzim, citim sau discutăm zilnic, la ceea ce se petrece în lumea de azi. Privită astfel, piesa devine o oglindă simbolică a unei disonanţe sinistre: o naţiune care se auto-distruge, care se dezmembrează vertiginos, după ce se predă, voluntar sau inconştient, în braţele unui tiran."

Richard poate că este un demon, dar dincolo de latura demonică e un strateg care îşi urmăreşte scopurile, pas cu pas, care se strecoară prin cotloanele politicii, dar care şi atrage pe cei din jurul său aşa cum becul atrage fluturii de molie chiar dacă îşi ard aripile, aşa cum o gaură neagră atrage lumina şi o prăbuşeşte în sine însăşi, fără a o lăsa să mai scape.

Lucrând cu actori familiarizaţi deja cu stilul său, precum Rodica Lazăr, Cornel Scripcaru, Alexandra Fasolă, Adi Ciobanu, Mirela Gorea, Cătălin Babliuc, dar şi cu George Ivaşcu, Constantin Dogioiu, Alin State, Lucian Ifrim şi Catinca Maria Nistor, pe muzica semnată de Raul Kusak şi în decorul conceput de el însuşi cu ajutorul lui Octavian Neculai asistat de Vladimir Iuganu, Andrei Şerban pregăteşte repetiţiile deschise cu publicul ce vor începe în primele zile ale lunii martie 2019.

Voi reveni în curând cu mai multe detalii.

De: după William Shakespeare Regia: Andrei Şerban Cu: Marius Manole, George Ivaşcu, Rodica Lazăr, Cornel Scripcaru, Alexandra Fasolă, Adrian Ciobanu, Mirela Gorea, Cătălin Babliuc, Constantin Dogioiu, Alin State, Lucian Ifrim, Catinca Maria Nistor

2 comentarii

  • Iată cum ajung să invidiez bucureștenii...
    Maria R., 05.02.2019, 16:14

    Marius Manole este o opțiune foarte bună ptr.rolul lui Richard al III-lea!
    Norocoși,bucureștenii,cu două asemenea spectacole din Shakespeare,Coriolanus și Richard III!!!

  • Multumim!
    Mataringa Mihaela, 06.02.2019, 09:55

    Va multumim pentru bucuria de a va revedea!

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus