mai 2019
Zadarnicele chinuri ale dragostei
Zadarnicele chinuri ale dragostei, una dintre primele comedii scrise de Shakespeare, după unii chiar prima sa comedie, a fost continuată mai târziu de o altă comedie, Mult zgomot pentru nimic. În timpul lui Shakespeare, la Globe, cele două piese se jucau împreună, prima fiind numită în original Love's Labour's Lost, iar a doua, conform unor opinii avizate, Love's Labour's Won - traduse literal ar fi: "Eforturile pierdute ale dragostei", respectiv "Eforturile câştigate ale dragostei".

La Teatrul de Comedie se joacă acum spectacolul Mult zgomot pentru nimic, pe care l-am montat în primăvara lui 2018 (premiera fiind la final de aprilie 2018), iar în acest moment, la un an distanţă, pregătesc cu echipa Teatrului Bulandra Zadarnicele chinuri... (cu premiera pe 16 mai 2019, după avanpremiere pe 11, 12, 14 şi 15, urmate de spectacole pe 19, 21 şi 22 mai 2019 - nota LiterNet)

  

E interesant să urmărim aceste două comedii în paralel, ca sa înţelegem ce le leagă şi ce le desparte. Mult zgomot... are un final aşa-zis fericit, un fel de happy-end ciudat, cu Beatrice şi Benedick acceptând să se căsătorească, după ce s-au războit cumplit toată piesa. Războiul sexelor în Zadarnicele chinuri... e mai complex, mai subtil şi cu un final ambiguu.

Dar cum facem ca aceste texte scrise acum peste 400 de ani să vibreze azi? Mai ales acum, apropiindu-ne de premieră, întrebarea e acută şi concretă. Peter Brook, marele regizor, s-a preocupat toată viaţa să găsească sensul cel mai imediat al relaţiei noastre cu opera shakespeareană şi iată ce spune: "Cu ani în urmă se susţinea că piesele lui Shakespeare trebuie jucate aşa cum au fost scrise. Azi absurdul unei asemenea afirmaţii e mai mult sau mai puţin recunoscut, căci nimeni nu ştie exact ce formă scenică a avut autorul în minte... O experienţă teatrală trebuie să fie legată de pulsul propriului timp, arta teatrului trebuie să aibă un punct comun cu viaţa de zi cu zi, pentru că omul e interesat în primul rând de viaţa pe care o cunoaşte. Dar există posibilitatea de a intra în contact cu o sursă invizibilă, aflată dincolo de limitele normale... arta este o roată care se învârte în jurul unui centru fix, pe care nu putem nici să-l înţelegem, nici să-l definim.
Teatrul nu trebuie să fie nici plictisitor, nici convenţional. Trebuie să fie neaşteptat. Teatrul ne duce spre adevăr prin intermediul surprizei, al emoţiei, prin joc şi printr-o formă de bucurie".

 

În teatru, viitorul şi trecutul nu au nici o importanţă. Singurul lucru care contează e adevărul momentului prezent, experienţa care-i uneşte pe actori şi pe spectatori. Experienţa de care avem nevoie noi toţi. În sala de teatru.


****

Un câmp cu iarbă, un copac putrezit şi pereţi cu graffiti pe care scrie: "Interzis femeilor".

Andrei Şerban vă invită la Zadarnicele chinuri ale dragostei, comedia lui Shakespeare, care se află în faza de repetiţii finale la teatrul Bulandra din Grădina Icoanei. Avanpremiere: 11, 12, 14, 15 mai 2019, premiera pe 16 mai 2019, urmate de spectacole pe 19, 21 şi 22 mai 2019.



Teatrul Bulandra, Sala Toma Caragiu (Grădina Icoanei)
Zadarnicele chinuri ale dragostei
de William Shakespeare
Traducere de Lucia Verona şi Horia Gârbea / Într-o adaptare liberă de Daniela Dima
Regia: Andrei Şerban
Regizor asociat: Daniela Dima
Decor: Octavian Neculai / Costume: Edita Lupea
Regizor tehnic: Alina Manu

Distribuţia: BEROWNE: Şerban Pavlu // REGELE: George Ivaşcu // LONGAVILLE: Alin State // DUMAINE şi ANTON BONT: Lucian Ifrim // TĂRTĂCUŢĂ: Cătălin Babliuc // DON ADRIANO DE ARMADO: Constantin Dogioiu // BOYET: Catinca Nistor // PRINŢESA: Ioana Anastasia Anton // ROSALINE: Alexandra Fasolă // KATHERINE: Silvana Negruţiu // MARIA şi JUAQUINETTA: Maria Veronica Vârlan // MOLIE: Adela Bengescu.



De: William Shakespeare Regia: Andrei Șerban Cu: Șerban Pavlu, George Ivașcu, Ioana Anastasia Anton, Cătălin Babliuc, Alexandra Fasolă, Silvana Negruțiu, Constantin Dogioiu, Alin State, Lucian Ifrim, Adela Bengescu, Maria Vârlan, Catinca Maria Nistor

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus