Din opera lui Ross McElwee, vom prezenta scurtmetrajul Back Yard / Curtea din spate (1984) şi lungmetrajele Charleen (1980), Sherman's March / Marşul lui Sherman (1986), Time Indefinite / Timp nedefinit (1993), Six O'Clock News / Ştirile de la ora şase (1997), Bright Leaves (2003) şi Photographic Memory / Memorie fotografică (2011), iar cineastul va fi prezent şi se va angaja în discuţii cu spectatorii pe marginea acestora.
Retrospectiva Chantal Akerman va cuprinde primul ei scurtmetraj, Saute ma ville / Îmi arunc oraşul în aer (1968), şi Je, tu, il, elle / Eu, tu, el, ea (1974), Jeanne Dielman, 23 quai du commerce, 1080 Bruxelles (1975), News from Home / Ştiri de acasă (1977), D'est / Din Est (1993), Sud (1999), De l'autre côté / De cealaltă parte (2002), Là-bas / Acolo jos (2006) şi No Home Movie (2015). Claire Atherton, care a lucrat cu Akerman timp de peste 30 de ani, va prezenta filmele şi va ţine un masterclass în cadrul căruia va discuta în detaliu această întâlnire profesională şi personală definitorie.
În 2019, cu ocazia retrospectivei Ruth Beckermann, publicul One World Romania a descoperit modul în care cineasta austriacă analiza istoria secolului al XX-lea prin prisma prigonirii evreilor europeni şi a tentativelor comunităţii de a rezista şi, după Holocaust, de a se reconstrui. Ross McElwee foloseşte o unitate de măsură şi mai restrânsă pentru a lua pulsul unei ţări şi pentru a medita asupra influenţei trecutului asupra prezentului: aceea a propriului nucleu familial. Născut într-o familie conservatoare din sudul Statelor Unite ale Americii, McElwee a căutat să surprindă încă din vremea studenţiei felul în care se face resimţită schisma dintre sud şi nord, mai ales în chestiuni rasiale şi de moravuri, în comportamentul celor mai apropiaţi lui. Ulterior, cineastul împinge şi mai departe explorarea propriei intimităţi, făcând din diversele încercări personale prin care trece, precum pierderea sarcinii soţiei sale, moartea tatălui sau faptul de a deveni în sfârşit părinte, tot atâtea ocazii de a-şi schimba privirea pe care o poartă asupra societăţii americane şi, în termeni mai filosofici, asupra vieţii.
Chantal Akerman foloseşte de asemenea apartenenţa ei intrinsecă sau temporară la nişte categorii anume - cea de femeie, de fiică, de evreică, de expatriată - pentru a vorbi în cunoştinţă de cauză, dar fără didacticism, despre povara pe care o implică asumarea respectivelor roluri. Întregul ei cinema militează împotriva reducerii individului la o serie de trăsături şi sarcini care îi sunt desemnate de către societate, iar acest refuz se exprimă tocmai prin observarea minuţioasă şi empatică a complexităţii umane. Pentru cine are ochi să vadă, aceasta se manifestă oriunde, atât în activităţile lipsite de însemnătate ale locuitorilor din Tel Aviv, pe care Akerman îi filmează de la fereastra ei în Là-bas / Acolo jos, cât şi în relaţia ei cu propria mamă, Natalia, a cărei prezenţă fizică sau metaforică marchează filmele News from Home / Ştiri de acasă şi No Home Movie. Dincolo de mesajul lor, filmele lui Chantal Akerman sunt notabile şi datorită experimentelor formale şi mai ales tratării temporalităţii, alcătuind o hartă indispensabilă pentru orice cinefil interesat de evoluţia modernismului cinematografic din ultima jumătate de secol.
Claire Atherton a crescut la New York, cu tatăl ei american şi mama ei de origine română, şi a plecat în Franţa să studieze civilizaţiile orientale, ca ulterior să urmeze cursurile prestigioasei École nationale supérieure Louis Lumière. A întâlnit-o pe Chantal Akerman cu ocazia unui spectacol de teatru, pe care actriţa Delphine Seyrig le rugase să-l filmeze. Acesta a fost începutul unei colaborări fertile, mai întâi ca director de imagine şi apoi ca monteur, care a durat peste 30 de ani şi a cuprins ficţiuni, documentare şi instalaţii video. Atherton este deseori invitată să-şi împărtăşească din experienţă în cadrul a diverse ateliere şi predă la şcoli precum La Fémis şi HEAD Genève.
Vă invităm să achiziţionaţi deja abonamentele generale ale festivalului, la un preţ de 200 de RON, de pe site-ul Eventbook. Numărul acestora este limitat la 100, iar abonamentul vă oferă acces atât la toate proiecţiile de filme din cadrul ediţiei şi la evenimentul de deschidere a festivalului - care va fi cu totul special - cât şi intrări la toate proiecţiile Cineclubului One World Romania în timpul anului, un DVD la alegere din colecţia noastră, sacoşa festivalului şi multe alte bucurii şi surprize cinefile.
În aşteptarea datei de 25 februarie 2020, când vom pune în vânzare toate biletele şi vom lansa site-ul oficial al ediţiei, rămâneţi conectaţi la canalele One World Romania - pe Facebook şi pe blog - pentru a afla constant noutăţi despre ce vă pregătim la cea de-a 13-a ediţie a festivalului!
Organizator: Asociaţia One World Romania
Partener principal: Programul Statul de Drept Europa de Sud Est al Fundaţiei Konrad Adenauer
Cu sprijinul: Administraţia Fondului Cultural Naţional, Centrul Naţional al Cinematografiei, Primăria Capitalei prin ArCuB - Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, UNHCR - Agenţia ONU pentru Refugiaţi, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Uniunea Cineaştilor din România
Parteneri: Ambasada Franţei în România, Institutul Francez din Bucureşti, Goethe-Institut Bucureşti, Centrul Ceh Bucureşti, Forumul Cultural Austriac, Ambasada Elveţiei în România, Institutul Maghiar Balassi, Delegaţia Valonia-Bruxelles la Bucureşti, Périphérie, Festivalul SUPER, Apollo 111, Mezanin, UNATC, Agenţia Împreună, Balkan Documentary Center, Festivalul Moldox, Festivalul Verzio, Kinedok
Bilete prin: Eventbook
Parteneri media: Magic FM, Rock FM, Radio Europa Liberă, Adevărul, Cinepub, Humanitas, Observator Cultural, Historia, Perspektiva, Film Menu, Igloo, Liternet, All About Romanian Cinema, The Institute, Films in Frame, Graphic Front, Verbs Describe Us
Partener logistic: DHL
Partener de monitorizare: mediaTRUST
Festivalul a fost fondat în 2008 de: Centrul Ceh Bucureşti
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului Cultural Naţional. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.