Hotărîrea nr.216 a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, adoptată în 11 octombrie 2005, stîrneşte de-abia acum nemulţumirile producătorilor de film. Conform Hotărîrii privind stabilirea nivelurilor impozitelor şi taxelor locale în municipiul Bucureşti pe anul 2006 şi anexei 2 a acesteia, cei care filmează în Bucureşti, precum şi fotografii profesionişti vor trebui să plătească o taxă. Ideea e normală, dar valoarea taxei e ameţitoare. Astfel, ea este de 72 RON/mp/zi, de 50 RON/mp/zi, de 44,20 RON/mp/zi şi de 32 RON/mp/zi, corespunzînd celor patru zone în care e împărţit Bucureştiul (A,B,C,D). Taxa pentru utilizarea locurilor publice pentru filmare şi fotografiere profesionistă este cea mai mare dintre taxele cuprinse în Anexa 2. Cea mai apropiată, oarecum, este taxa pentru utilizarea locurilor publice pentru spectacole în aer liber, festivaluri, manifestări promoţionale în valoare de 24 RON/mp/zi în zona A şi de 10,70 RON/mp/zi în zona D. Dar pentru utilizarea locurilor publice cu mijloace publicitare taxa e doar de 0,46 RON/mp/zi în zona A, în vreme ce pentru utilizarea locurilor publice pentru jocuri de noroc şi schimb valutar se percepe o taxă de 1,50 RON/mp/zi în zona A.
Dacă taxa pentru a filma în Bucureşti e ridicată, un alt inconvenient este că ea va fi percepută pe metru pătrat şi nu pe zi. După cum ne-a declarat Bogdan Moncea, director de marketing la Castel Film ( casă de producţie consacrată în coproducţii), nu e numai faptul că această taxă duce Bucureştiul pe primul loc în topul celor mai scumpe oraşe din lume, dar e inedită pentru că în nici un alt oraş din lume nu se plăteşte pe metru pătrat. La New York pînă mai ieri se plătea o taxă, acum se filmează gratis. La fel la Paris. La Los Angeles se plătesc 400 de dolari pe săptămînă, iar la Sofia 100 de euro pe zi.
Am întrebat-o pe doamna Lenuţa Boncotă, directorul Direcţiei de Venituri şi Taxe din Primăria Municipiului Bucureşti dacă înainte de a fi aprobată această hotărîre ea a fost discutată, în acest punct, cu producătorii. Dumneaei ne-a spus că proiectul e stat o lună de zile pe site-ul www.pmb.ro, aşteptînd o dezbatere publică ce n-a avut loc, pentru ca în final să fie adoptat. Cu alte cuvinte, dacă nu le-a trecut prin cap să se uite pe site-ul Primăriei, producătorii n-au avut altă şansă de a afla ce li se pregătea.
CNC-ul şi Asociaţia Cineaştilor se alătură protestului
"Părerea noastră este că cei de la Consiliul General nu cunoşteau ce înseamnă o filmare, o producţie, situaţia din alte ţări", ne-a spus Bogdan Moncea care, alături de directorul Castel Film, Vlad Păunescu, a participat în urmă cu cîteva zile la o întîlnire cu Lenuţa Boncotă şi cu preşedintele de şedinţă Maria Cosma. Castel Film a depus un memoriu, pe care l-a însoţit cu date şi exemple. In zilele următoare, se pare că şi Asociaţia Cineaştilor se va ralia acestui demers de modificare a Hotărîrii, aşa cum ne-a declarat Cristian Mungiu. Şi Centrul Naţional al Cinematografiei va susţine memoriul. Preşedintele acestuia, Decebal Mitulescu, ne-a declarat vineri că pînă cel mai tîrziu azi va fi contactat şi ministrul Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu, pentru a fi rugat să intervină pe lîngă Consiliul General al Municipiului Bucureşti. După cum afirmă Decebal Mitulescu, unul din argumentele memoriului e faptul că taxa ar înăbuşi producţia cinematografică dezvoltată în ultimii ani. In momentul de faţă 16 coproducţii sunt în lucru, iar 15 proiecte de filme româneşti trebuie lansate pînă în martie.
Taxa va rămîne, dar poate fi modificată
"Hotărîrea nu se va schimba", spune Lenuţă Boncotă. Suntem deschişi, dar în acelaşi timp hotărîţi să realizăm profit din această sursă." Este de aşteptat deci ca plafonul să fie coborît şi să se facă o departajare între filmele româneşti şi cele străine. "Dacă aş face acum filmul pe care l-am făcut anul trecut cu Van Damme, cu 400 de figuranţi într-o piaţă din Bucureşti, ar trebui să plătesc 15-20.000 de dolari pe zi, spune Bogdan Moncea, adică aş cheltui mai mult de trei sferturi din buget". Pentru un film românesc, situaţia e paralizantă, deoarece bugetele sunt cu mult mai reduse. Aici intervine şi un alt aspect, acela că procentul pe care îl dă Centrul Naţional al Cinematografiei se va duce la plata taxei, cu alte cuvinte aceşti bani publici pleacă din buzunarul stîng pentru a ajunge în cel drept.
Deocamdată lucrurile rămîn la locul lor. Hotărîrea e în continuare valabilă , iar la Primărie se aşteaptă informaţiile cerute de la producători. Cine vrea să filmeze scurtmetraj, lungmetraj, videoclip "şi altele asemenea", cum stă scris foarte vag în Anexa 4 a Hotărîrii , precum şi cine e interesat în "fotografiere profesionistă şi alte activităţi asemenea" trebuie să facă o solicitare Primăriei cu cel puţin 10 zile înainte. Dacă Primăria aprobă, plata taxei se va face anticipat. Este însă de aşteptat ca producătorii să ocolească Bucureştiul pînă cînd nu se va ajunge la o sumă rezonabilă.