Este, de fapt, al doilea disc pe care regăsim această distribuţie artistică: primul, conţinând Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră şi Simfonia I de Beethoven, a fost lansat în februarie 2018. Acum, pe acest al doilea disc, avem Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră de Beethoven, o parte dintr-un divertisment de Mozart şi Suita Holberg de Edvard Grieg.
Sigur, întrebarea se pune: de ce tocmai Orchestra de Cameră din Mito? Şi, de fapt, de ce tocmai Mito, unul dintre oraşele pe care europenii le cunosc mai puţin din Japonia?
Dacă este cunoscut Proiectul Martha Argerich din cadrul festivalului de la Lugano, faptul că Martha Argerich organizează din 1996 un festival asemănător în Japonia este lipsit de notorietate în Europa. Însă formatul este acelaşi: Martha Argerich şi prietenii ei din lumea muzicii, în concerte sau recitaluri camerale. Festivalul se desfăşoară în oraşul Beppu, de regulă, la finalului lunii mai - începutul lunii iunie.
Unul dintre ansamblurile des invitate la festivalul Marthei Argerich de la Beppu este această orchestră de cameră din Mito, oraş din Japonia, unul dintre primele care au îmbrăţişat tradiţia occidentală în secolul al XIX-lea, recunoscut pentru viaţa sa universitară. În 1990, în acest oraş s-a deschis Turnul artelor, un complex multi-funcţional cu o sală de concert, una de teatru, alta pentru expoziţii; iar ansamblu în rezidenţă al acestei noi săli de concert a devenit această orchestră de cameră din Mito, al cărei director general a fost numit în 2013 Seiji Ozawa, o legendă a artei interpretative mondiale şi cu siguranţă, cel mai important nume de muzician japonez din contemporaneitatea noastră. Colectivul permanent al orchestrei este alcătuit din 23 muzicieni - 18 japonezi şi 5 străini, mulţi, cu specializări la ansambluri importante din Europa şi America.
Există o legătură foarte importantă între Martha Argerich şi Seiji Ozawa, pe care o înţeleg foarte bine: fac parte amândoi din aceeaşi generaţie (ea va împlini 79 ani, el, 85, în 2020), şi sunt tipuri artistice asemănătoare, muzicieni care au darul de a transforma realitatea prin arta lor. Pasiune mistuitoare, inteligenţă, bun gust, carismă - acestea sunt atributele interpretării acestor doi mari muzicieni care deşi s-au întâlnit de multe ori pe scenă, au înregistrat pe disc împreună abia pentru producţiile din 2018 şi 2020 apărute la casa Decca.
Vedeta incontestabilă a albumului lansat pe 8 mai 2020 este Martha Argerich: Concertul nr. 2 de Beethoven, probabil cel mai rar abordat concert pentru pian şi orchestră din creaţia lui Beethoven, are aici o interpretare senzaţională pentru partitura solistică. Versiunea a fost captată dintr-un concert live susţinut în 2019 la Mito - şi păstrează tensiunea concertului live, iar Martha Argerich arde, pur şi simplu, pe scenă, conducând partitura către un climax emoţional construit în finalul părţii a doua, cea lentă, când, în fine, pare că şi muzicienii din orchestră înţeleg sensul muzicii propuse de marea pianistă argentiniană.
În mod evident, însă, orchestra nu este de calibrul Marthei Argerich - mi s-a părut mult mai bună pe primul disc, cel din 2018. Acum, lipsită de strălucire, cu atacuri imprecise şi fără a avea o idee clară muzicală, ne relevă un discurs corect, însă nimic mai mult. Fără Argerich, acest disc nu-şi avea sensul într-o lume în care de atâtea ori s-au cântat Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră de Beethoven şi Suita Holberg de Grieg.
Albumul lansat pe 8 mai 2020 poate fi ascultat la Radio România Muzical luni, 25 mai 2020, de la ora 19.00, oricând, apoi, pe site-ul proiectului Discurile anului 2020: www.romania-muzical.ro/info/discul-anului-2020/