Robert Altman, impresionantă revenire de final de carieră - Berlin 2006

Veteranul Robert Altman, care, în martie, va primi un Oscar onorific, are parte şi la Berlinală de o primire pe cinste. Cel mai recent film al său, A Prairie Home Companion, a fost cel mai aplaudat de până acum la vizionările de presă. Nu doar din complezenţă sau respect pentru regizor.

Filmul are ceva din frumuseţea tristă şi definitivă a unui testament artistic, dar şi umorul plus nostalgia cuiva care se desparte de viaţă bucurându-se de ea până la ultima "particulă elementară". Realizat după scenariul vedetei programului radiofonic (real) de muzică country A Prairie Home Companion, Garrison Keillor, filmul prezintă ultimul spectacol (cu public) al unei echipe formate din tot felul de personaje. E însă un film cu o poveste de sine stătătoare. Interpreţi sunt o grămadă de vedete, în frunte cu neobosita Meryl Streep şi continuând cu Lily Tomlin, Kevin Kline, Woody Harrelson, John C. Reilly, Virginia Madsen, Lindsay Lohan. Până şi cei care nu agreează muzica country nu vor putea ieşi din sală până nu se termină filmul cu totul, pentru că vor ajunge să guste această muzică ce în film uneşte, distilate, pofta de viaţă, umorul înţelept, tristeţea filtrată, referinţele la Bob Fosse, Fellini sau Von Trier, pe care Altman le amestecă parcă făcându-ne cu ochiul. El pune în scenă un ultim spectacol, dar jucându-se permanent cu realitatea.

Robert Altman a venit la Berlin, deşi este la o vârstă înaintată. Le-a zâmbit fotografilor, puţin obosit. A părut să accepte, înţelept, ca la conferinţa de presă Meryl Streep să fie cea mai curtată cu întrebări. A spus că e fericit că ia Oscarul, pentru că îi sunt astfel premiate toate filmele, el considerându-le pe toate bune. Întrebat despre o replică din film ce amintea de un război, a spus că nu ştie dacă războiul de acum (cel din Irak) e un război sau doar o campanie de bombardament.

De cealaltă parte, Woody Harrelson (cu capul acoperit de o cipilică verde, semn al activităţii lui ecologiste) o privea pe Meryl Streep cu veneraţie. Un jurnalist i-a spus acesteia "Sunt cel mai mare fan al dumneavoastră" şi a întrebat-o dacă nu mai face teatru. Meryl Streep a răspuns că vara asta va juca în Central Park din New York, în Mutter Courage, cea mai frumoasă piesă anti-militaristă pe care o cunoaşte şi pe care o va adapta Tony Kushner. Îi place ideea, pentru că se va juca în aer liber şi oamenii vor vedea piesa gratis, ceea ce le va da o altă deschidere. "Nu am ce face, nu am timp, am prea mulţi copii de crescut şi fiecare are câte o dramă de care trebuie să mă ocup", a continuat ea schimbând tonul. Iar despre Robert Altman, a spus în aceeaşi gamă: "Toată viaţa mi-am dorit să lucrez cu el, şi acum, că m-a văzut la pământ, în sfârşit m-a luat!" Robert Altman zâmbea.

A fost pe undeva evident pentru toată lumea, cel puţin la vizionarea de presă, că Robert Altman îşi ia la revedere şi cred că mai toată lumea a simţit nodul în gât atunci când îngerul interpretat de Virginia Madsen s-a apropiat, acoperind încet aparatul de filmat. Putea veni să ia pe oricine, pe vreun personaj, pe Altman, pe cineva dintre noi. Nu ştiu cum vor fi celelalte filme pe care le vom vedea în Competiţia Oficială, dar sper de pe acum ca A Prairie Home Companion să ia Ursul de Aur. Nu peliculele angajate politic se apropie cel mai mult de esenţa cinematografului. Filmul e viaţă, dar e mai ales spectacolul vieţii - tragic-comic, poetic, filosofic, ridicol, iluzoriu, metafizic. Vocea lui Altman are, cum am spus, tonalitatea cuiva care îşi ia adio de la tot. E, poate, ultimul spectacol al lui Altman. Dar cît de viu e!

Nume

Email (nu va fi publicat)

Website (optional)

Titlu comentariu

Comentariu

Comentariile cu greşeli de ortografie, cele care nu folosesc un limbaj civilizat şi cele care se referă la altceva decât la articolul comentat vor fi şterse.