România Liberă / februarie 2006
Marţi seară a avut loc prima reprezentaţie cu public a filmelor Visul lui Liviu de Corneliu Porumboiu şi Tertium non datur de Lucian Pintilie (al cărui scenariu a apărut, sub titlul Capul de zimbru, la Editura LiterNet), în secţiunea Forum Special.

Sala Delphi Filmpalast, din centrul oraşului, era pe trei sferturi plină, iar spectatorii (printre care şi directoarea Institutului Goethe din Bucureşti) au stat pînă la sfîrşit, însă, din pricina orei înaintate, o parte a plecat de la sesiunea de întrebări şi răspunsuri la care au luat parte Corneliu Porumboiu şi producătoarea franceză a filmului lui Lucian Pintilie, Liana Doncheva, reprezentînd casa de producţie Pavillon Rouge (producătorul român fiind Filmex).

Corneliu Porumboiu a fost, ca de obicei, eliptic, spre deliciul unora dintre spectatori. A fost întrebat cum i-a venit ideea filmului, a spus că la o bere. A fost întrebat de ce s-a lăsat de studiul economiei şi s-a apucat de film, a spus că din pricina economiei româneşti. A fost rugat să explice finalul şi a replicat că nu-i place să-şi explice filmele. Cît despre reacţiile suscitate de film în ţară, e mulţumit din moment ce prietenii i-au spus că e un film foarte bun.

Un spectator a rugat-o pe producătoarea franceză să-i explice Tertium non datur, care i-a plăcut, dar pe care nu l-a înţeles. Cinefilul bănuia că filmul ar trata despre o problemă de identitate a românilor. Producătoarea a răspuns că nu poate răspunde pentru Lucian Pintilie, dar că filmul vorbeşte despre mîndria naţională şi ruşine, sentimente universal valabile, pe care le pune în relaţie. Unii spectatori nu ştiau ce reprezintă pentru români timbrele cu capul de zimbru, ca şi cum asta ar fi fost cheia filmului. Nu asta ar fi problema, însă probabil că Lucian Pintilie nu a reuşit să-şi transmită mesajul şi să se facă înţeles. Filmat într-un singur interior, cu trimiteri evidente spre o reprezentaţie teatrală, o punere în scenă atemporală, adaptarea Capului de zimbru de Vasile Voiculescu se mută în stepa ucraineană a celui de-al doilea război mondial pentru a delimita o parabolă despre România din toate timpurile. Motto-ul "Vreau o naţiune cu populaţia Chinei şi destinul Franţei" (Emil Cioran) deschide porţile unei "mărturisiri" vag cioraniene, pline de dragoste şi ură, şi în consecinţă pătimaşă şi cinică. Trebuie să spun însă că pe mine filmul m-a dezamăgit. Soluţiile regizorale nu mi s-au părut cele mai bune, în ciuda unor cadre foarte curate, substanţa mi s-a părut în primul rînd neclară, iar "băşcălia" de la final deloc nimerită în context. Actorii sunt în general buni, mai ales Victor Rebengiuc (într-o ipostază în care l-am mai văzut în filmele lui Lucian Pintilie) şi debutantul Tudor Aaron Istodor (foarte prezent în rolul ofiţerului neamţ).

Revista Variety, care scoate zilnic un număr special dedicat festivalului, deschide fasciculul zilei a şasea cu cronica filmului lui Tudor Giurgiu Legături bolnăvicioase / Love Sick. E o cronică bună, ce remarcă faptul că intriga e firavă, dar că filmul nu pare să sufere din cauza asta, graţie jocului actorilor (mai ales cel al Mariei Popistaşu şi al Ioanei Barbu), imaginii lui Alex Sterian şi regiei, elemente care ar trebui să facă din film un favorit al festivalurilor. L-am întrebat pe Tudor Giurgiu, înaintea premierei oficiale, care au fost primele reacţii provocate de film. "Lumea nu se aştepta să vadă un film din România cu acest subiect. Un prieten român mi-a spus că l-a emoţionat foarte tare." Se teme regizorul ca filmul să nu aibă reacţii negative în România? "Cînd l-am făcut, l-am asumat. L-am gîndit, împreună cu scenarista Cecilia Ştefănescu, în primul rînd ca pe o poveste de dragoste, cît mai directă şi mai sinceră. Înainte de montajul final, am făcut, în România, o proiecţie-test cu nişte liceeni. Au spus că nu credeau că se poate face aşa un film în România. Sunt convins că cei de vîrsta lor vor veni să-l vadă pentru că este despre vîrsta lor. Prima idee a fost să facem un film despre maturizarea unor personaje, cum treci peste prima dragoste. Nu e un film chintesenţial despre două lesbiene din România." Premiera românească a filmului va avea loc în a doua jumătate a lunii martie.

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus