Români verzi, e Mozart pentru tot cuibu'!

Voioasa derută dintre planul etic (de acţiune) şi planul estetic este o caracteristică a unora (nu puţine) dintre iniţiativele civice de pe la noi, ai căror promotori sînt şi ei oameni... au şi ei gusturi... Şi, dacă tot s-au trezit cu o jucărie de făcut vîlvă, precum marketingul viral, de ce n-ar folosi-o aşa, civiceşte, ca să îşi promoveze propriile toane, ca să îşi împărtăşească propriile umori?!

Este şi cazul acţiunii "Români, să dăm Mozart la tot cartieru'!" a unor haioşi mici din Timişoara, reuniţi în Societatea pentru Drepturile Scăriţei şi ale Ciocănelului Disperate, care au declarat iunie luna anti-manele şi, drept urmare, ne instigă "civic" la bruierea străzilor şi imobilelor cu muzică de Mozart... ca replică la obiceiurile proaste ale manelo-manilor.

O glumă nevinovată, s-ar putea spune, dacă nu s-ar fi găsit destui replyeri fundamentalişti care s-o ia serios razna, ba cerînd legea anti-manele, ba enunţînd ca unică soluţie cîte un glonte-n capul celor care ascultă ce nu trebuie...

De ce Mozart şi nu Wagner? De ce nu cîntece legionare direct? "Melomanii" de circumstanţă au pierdut din vedere că Salzburghezul era mare amator de muzică orientală... Ce-nseamnă să fii top of mind pe muzică clasică la a 250-a aniversare: te pomeneşte orice "papagheno" aflat în treabă prin spaţiul virtual...

Umilul urmaş al lui Da Ponte care semnează aceste rînduleţe nu a răbdat atîta nedreptate şi a replicat cu următorul comentariu:



E păcat să celebrăm Anul Mozart cu intoleranţă şi ură.

Cu siguranţă ştiţi, dragii mei, că unul dintre cele mai iubite opusuri ale lui taica Amadeus este Marşul turcesc şi că una dintre operele sale cele mai populare este... Răpirea din serai" (la care mulţi purişti din epocă au strîmbat din nas, aşa cum fac şi astăzi unii şi alţii cînd vorbesc despre subcultură etc.; ei da: Mozart a fost considerat subcultură de către mulţi "dăştepţi" din vremea lui).

Mozart a apreciat muzica orientală, ca şi urmaşul său de peste ani, Ceaikovski, care va include superbe dansuri orientale în Spărgătorul...

De acolo de sus, Mozart se bucură că îl ascultăm, dar se mîhneşte să vadă că îl folosim ca stindard al urii.

Playlist-urile voastre gem de astfel de "subcultură". Cazul cel mai flagrant este Carmina Burana, în care Orff preia cîntecele de beţivi din Evul Mediu. Iar Maria Tănase însăşi a cîntat manele!

Dacă tot e să ne dăm melomani, hai să iubim realmente muzica, hai să găsim perla şi acolo unde nu se întrezăreşte decît scoica.

Care ai zis de Carmen, ţi-l poţi închipui pe Bizet etichetînd muzica spaniolă "aiureli ţigăneşti"? Şi cîţi dintre voi, trăind în sec. XIX ar fi zis-o?