Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici film  Sageata  Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii

Good-bye, Ceauşescu! - Cum mi-a petrecut sfîrşitul lumii


Alex. Leo Şerban

Libertatea, septembrie 2006
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Propunerea României pentru Oscarurile de anul viitor - Cum mi-a petrecut sfîrşitul lumii, în regia lui Cătălin Mitulescu - a intrat şi pe ecranele noastre, după premiera de la Cannes, unde interpreta rolului principal (Dorotheea Petre) a primit un premiu al secţiunii Un certain regard.

Filmul povesteşte viaţa unei familii de la marginea Bucureştiului, în anul de dinaintea Revoluţiei. Scenariul (scris de regizor împreună cu Andreea Vălean) are în centru doi fraţi - adolescenta Eva (Petre) şi copilul Lalalilu (Timotei Duma). În casă, "revolta" împotriva lui Ceauşescu se rezumă la scenetele comice în care tatăl (Mircea Diaconu) îl imită pe acesta, iar restul familiei se face că-l bate. La şcoală, Eva se vede cu fiul unui securist care, într-un gest premonitor, doboară bustul de ghips al dictatorului: băiatul este iertat, dar Eva e mutată din liceul cu nume istoric într-unul industrial. În imaginaţie, Lalalilu - cînd nu se gîndeşte la moduri de a-l doborî pe Ceauşescu (praştia pare să fie o soluţie!) - se vede încăpînd, cu toată familia şi mahalaua lui, într-un submarin care să-i ducă Dincolo. De fapt, toţi visează să evadeze din carcera comunistă: imaginea unui vapor (care apare de mai multe ori în cuprinsul filmului) simbolizează acest dor de ducă pe care, după '89, Eva chiar îl va pune în practică...

Cum mi-am petrecut sfîrşitul lumii (titlul este excelent găsit!) are multe lucruri bune: în primul rînd, cîteva interpretări foarte convingătoare (copiii mai ales, dar şi veteranul Jean Constantin într-un rol la antipodul şuşelor ştiute), o imagine (Marius Panduru) pregnantă şi sugestivă, o scenografie care reconstituie, cu simţ al detaliului, atmosfera epocii etc. Povestea curge molcom, ca o gelatină cu molecule de intrigă, pînă spre final - cînd se precipită din cauza evenimentelor din Decembrie. Fiecare moment este la locul lui, dar ansamblul suferă de lipsa unei structuri închegate şi a unui ritm ceva mai alert. Mitulescu a ales să picteze o frescă făcută din bucăţi, lăsînd spectatorului sarcina de a le lipi. Cît de mult ai chef să o faci depinde de cît de mult îţi place filmul.




Sageata Vezi trailerul acestui film:




 Toate articolele despre Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii
Click pentru a mări imaginea


Resurse

 Alte articole de Alex. Leo Şerban


Alte articole

 Ziua 4, 8 mai 2016, la Institutul Italian de Cultură - Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii la Festivalul Filmului European, 2016, Comunicat de presă
 10 ani cu filmul românesc. Episodul 6 - Anul 2006, Iulia Blaga
 Aproape - Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii, Eduard Ţone
 Cum ne-am petrecut sfîrşitul lumii - Cum mi-am petrecut sfîrşitul lumii, Iulia Blaga
 Cum mi-am petrecut după-amiaza de 5 octombrie - Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii, Mihnea Columbeanu
 Toate articolele despre Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer